#casabuhnici – Ep. 9 VLOG Așa se fac pereții

Dacă ați urmărit serialul #casabuhnici până acum, probabil vă întrebați care este următorul pas, nu? V-am arătat deja proiectul grădina, proiectul 3D al casei, ba chiar am ținut și puțină teorie legată de finanțe. Acum suntem aproape gata să începem construcția. Cei care mă citesc de ceva vreme probabil că știu că nu îmi place să mă lungesc prea mult cu nici un proiect, și, din această prespectivă, construcția #caseibuhnici va avea loc în cel mai scurt timp posibil.

Pe Marius Șoflete îl știți deja dintr-un material anterior. El a făcut timp de șase luni măsurătorile iar acum, în șase ore toți pereții vor fi asamblați și debitați. Este un timp record, știu, pentru că am ales să construiesc casa din CLT (Cross Laminated Timber). Acesta este un sandviș de scânduri, foarte bine închegat și tăiat perfect la dimensiunile necesare, care, din nefericire, deocamdată nu se fac la noi. Sperăm la o fabrică de acest gen în doi ani. Așa spun românii de la Silvania Internațional, care m-au pus în legătură cu Hasslacher Norica Timber, fabrica din Austria care face și panourile pentru mine.

A fost destul de greu să îi conving să îmi ia comanda, însă sunt sigur că a meritat. Nu este ieftin, asta sunt de acord, însă este foarte ecologic și economic. Am mai multă încredere în lemn decât în orice tip de beton, bca sau orice alt material folosit în prezent pentru case. CLT-ul se va dovedi cel mai eficient din punct de vedere energetic și sunt sigur că peste maximum cinci ani, cei care veți analiza această opțiune îmi veți da dreptate. De ce cred asta? Toate argumentele într-un material care vine în scurt timp direct de la echipa de ingineri care m-au convins.

Deocamdată vă invit în fabrica din Austria cu 2 vlog-uri. În primul aveți tot procesul prin care trece lemnul de la scândură la perete gata de instalat în casă. Faceți cunoștință și cu echipa care încheagă pereții într-un proiect realizabil în timp record.

În al doilea clip, vedeți procesul de construcție a grinzilor și o discuție foarte interesantă despre viitorul unei fabrici de CLT de la noi din România împreună cu Mihai Palagi de la Silvania Internațional, omul cheie în această colaborare cu austriecii și căruia trebuie să îi mulțumesc.

Lemnul a fost comandat cu sprijinul Silvania Internațional, cărora le mulțumesc.

Ultimele articole

Articole recomandate

191 Comments

  1. Cum dle faci reclama la austriecii care ne defriseaza padurile?
    Sper sa nu ai probleme cu lemnul asta, ca per total parca e putin PR ptr ei, asa mi-e senzatia!
    De ce nu caramida P..therm thermo plus sau STH?

    • Fabrica asta nu are procesare în România. Nici ție nu îți place când toți românii sunt făcuți hoți, nu-i așa?
      Dar ca să îți răspund pe tonul tău: Nu austriecii ne defrișează pădurile ci românii corupți care lucrează ca o mafie ca să vândă ieftin buștenii spre companii ce fac OSB, PAL și peleți adică materiale ieftine.

  2. Nu era mai ok sa ramai doar la telefoane si gadget-uri? Chiar era OK sa faci un video despre austriecii care ne defriseaza padurile din Romania? Esti atat de naiv sa crezi ca materialul lemnos este din Austria?

  3. Bravo, urmaresc demult tot ce tine de constructia casei din lemn, in Romania sunt cateva firme ce construiesc in lemn dar sunt tip panouri , sunt 2 firme din Bacau, dar trebuie sa recunosc din ce am studiat CLT este top. Intrebarea mea acest lemn este tratat ignifug si impotriva rozatoarelor, furnici , etc..? si m-ar interesa cam cat este ” caciula aia de bani” mai exact , asta daca se poate desigur. Inca o data felicitari si te urmaresc…

  4. Salut George,

    Ce ne poti spune legat de izolarea casei ?
    Cum te protejezi de riscuri ( cum ar fi incendiul ) avand in vedere ca este o casa in mare parte din lemn ?
    La ce costuri ajunge construirea casei?
    Urmaresc cu interes proiectul tau de aceea ti-am adresat aceste itnrebari.

    Multumesc.

  5. Salut George! In ceea ce priveste grinzile si peretii de compartimentare, mi se pare o metoda constructiva ideala . Dar la peretii exteriori , peretii portanti , si chiar plansee , pare un consum exagerat de mare de lemn , ca sa poata fi sustenabila. Cred ca ideala e o solutie de mijloc , care sa imbine mai multe tipuri de materiale .

  6. Nu vreau sa fiu carcotas, sau neinformat si gura mare dar lemnul lucreaza. In timp scurt (2 ani de la finalizare), un lemn de esenta tare de buna calitate, uscat timp de cativa ani, si cu clei de calitate, lucreaza milimetrii buni 7-8 mm poate chiar 10mm daca umiditatea este prea mica.
    De aici vine prezumtia: oare acel lemn „eco” lipit in placi de asemenea dimensiuni, nu va lucra necontrolat de mult si periculos pentru integritatea structurii de rezistenta? (Din cate am vazut inclusiv planseul)
    Stiu ca deja ai dat drumul la lucru si totul e planficat la detaliu, dar nu cumva e prea mult un asemenea risc de asumat?
    Ecofriendly si smart ar fi putut fi si folosindu-te de structura de lemn in proportie de 60% (terasa, continuarea acoperisului terasei cu podul casei -posibil mansardat.., structura de rezistenta din beton de buna calitate si fier.

Leave a reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.