Categorii: #casabuhnici, #home

#casabuhnici – De ce să construiești cu lemn

Want create site? Find Free WordPress Themes and plugins.

Lemnul arde, lemnul scârțâie, lemnul se crapă, face ciuperci, îl mănâncă cariile, lemnul nu rezistă în timp, o casă din lemn nu ține la seism sau la vânt și cu lemn nu poți construi bine. Acestea sunt motivele pe care le invocă în general cei care își construiesc o casă și au ales deja, betonul, cărămida ori BCA-ul. Decizia este a fiecăruia. Eu vă arăt astăzi însă, care sunt avantajele lemnului și cum trebuie procesat pentru ca o casă din lemn să fie mai rezistentă, să nu facă ciuperci, să nu o mănânce cariile, să reziste în timp mai mult decât ți-ai putea imagina, să fie mai solidă la seismn și vânt. Da, poți construi mai bine folosind lemnul, iar Marius Șoflete, inginerul #casabuhnici ne explică mai jos cum se face asta.

#casabuhnici - De ce să construiești cu lemn

Rezistența la foc

Da, lemnul arde și nu o contestă nimeni, dar arde cu o viteză de 0.70mm/minut, iar după 30 de minute de ardere, cenușa depusă pe el nu lasă focul să se propage mai departe. Coaja astfel formată protejează restul lemnului de propagarea focului. În general toate materialele de construcție, chiar dacă nu ard, tot pot avea probleme cu focul: oțelul la 800 de grade celsius  își pierde jumătate din rezistență și devine moale, iar betonul se fisurează, se exfoliază și lasă armătura aparentă, rezultând tot probleme. Tratamentele de ignifugare a lemnului contribuie la rezistența sporită și comportarea mai bună la foc prin întârzierea vitezei de ardere a lemnului. Ele se aplică în general la elementele subțiri, precum astereală sau placare din lemn. O altă metodă de protecție la foc a unei structuri din lemn este să facem secțiunea mai mare, astfel încât după cele 30 de minute de ardere, structura să stea încă în picioare și să susțină în continuare greutatea clădirii.

Rezistența la foc, casa de lemn, casa buhnici

Zgomotele nedorite

Planșeele din lemn ale caselor vechi într-adevăr scârțâie și au probleme de sunet, pentru că elementele de lemn sunt puse unul peste altul, prinse în cuie și fără spațiu de lucru. Scârțâitul este dat de frecarea a două piese de lemn între  ele. Dacă folosim prinderi mai bune, dacă lăsăm rosturi de lucru între fiecare 2 piese din lemn sau dacă folosim anumite materiale fonoizolante, precum pâslă, cauciuc sau alte materiale specifice, eliminăm scârțâitul din casă. Dacă pe planșeu punem 5-6 cm de material fonoabsorbant (precum fibră de lemn rigidă, vată minerală, plută, etc), am asigurat fonoizolația necesară a planșeului, atât pentru zgomotul de fond, cât și pentru cel de impact. Sunetele ce trec prin pereți, dintr-o parte într-alta a casei pe structură de lemn, se pot rezolva de asemenea prin utilizarea unor materiale termoizolante dispuse în grosimea pereților și prin folosirea unor detalii specifice, implementate și gândite din faza de proiectare.

tratarea lemnului anti zgomot, case de lemn, casabuhnici

Apariția crăpăturilor

Crăpăturile în lemn apar în timpul procesului de uscare naturală a lemnului și la variații de umiditate în timp. Cele mai proeminente crăpături sunt în grinzile care au încă inima copacului în secțiune.  Multe din crăpături nu influențează rezistența lemnului și se stabilizează în timp. Acum lemnul este uscat în uscătoare îndustriale înainte de prelucrarea finală, ceea ce limitează crăpăturile in timp, iar dacă folosim lemn stratificat prin încleierea grinzilor din mai multe profile mici, tensiunile interioare se compensează reciproc și crăpăturile sunt limitate la dimensiuni foarte mici.

reparatii crapaturi case de lemn, casabuhnici

Formarea ciupercilor

Ciupercile apar pe lemn dacă acesta este încă verde și ud, are apă în el sau stă foarte mult în contact cu apa sau zone umede. Lemnul uscat la cel puțin 15% umiditate nu are astfel de probleme. Pentru a evita formarea ciupercilor după construirea casei, lemnul trebuie să fie uscat. Pentru înlăturarea ciupercilor apărute după realizarea construcției, se pot aplica tratamente specifice cu diverse soluții dedicate, iar pentru a evita în general formarea ciupercilor pe lemn, acesta trebuie protejat de ploaie, intemperii și variații de umiditate

tratare lemn anti ciuperci, case de lemn, casabuhnici

Apariția cariilor

Cariile atacă lemnul din zona cojii și stau în această zonă. Dacă este înlăturată coaja, este înlăturată și sursa principală de carii și alte insecte dăunătoare. Totuși, dacă sunt carii care au pătruns în trunchi, acestea sunt distruse când lemnul este uscat în uscătoare specializate pentru a-și atinge umiditatea de lucru. Dacă totuși lemnul este încă atacat de carii din diverse motive, atunci se poate de asemenea trata cu soluții specifice.

tratare anti carii lemn, case de lemn, casabuhnici

Putrezirea

Putrezirea lemnului apare dacă lemnul este expus la intemperii și variații permanente de umiditate sau dacă este în contact cu pământ vegetal ori cu materie organică, care accelerează reintegrarea lemnului în natură. Protecția lemnului la contactul cu solul și apa este una dintre cele mai bune soluții de prevenire a putrezirii.

tratare anti putrezire, case de lemn, casabuhnici
Comportamentul la cutremur

Cutremurul este o mișcare a straturilor scoarței terestre cauzată de diverse fenomene geologice care generează local vibrații puternice ale terenului. Aceste vibrații se transmit pe distanțe foarte mari prin unde seismice care produc accelerații locale ale terenului ce se transmit mai departe clădirilor aflate pe teren.

harta seismica romania, case de lemn, casabuhnici

Este ca și cum ai fi în autobuz, în picioare, iar autobuzul pleacă brusc, cu accelerație mare. Să spunem că nu contează cât de mare e motorul autobuzului – respectiv ce magnitudine are sursa seismică și de ce intensitate a fost cutremurul, ci cât de repede a accelerat autobuzul, adică cât de mare a fost accelerația terenului într-o anumită zonă, provocată de unda seismică care a ajuns acolo. Terenul este accelerat local, accelerație care împreună cu masa construcției se transformă în forță laterală de inerție. Cu cât e mai mare și mai grea casa, cu atât această forță este mai mare și, practic, casa suferă mai tare.

case de lemn, rezistenta cutremur, casabuhnici

Greutatea caselor pe structură din lemn este în medie de 3-4 ori mai redusă față de cea a construcțiilor clasice din beton / cărămidă, motiv pentru care forța seismică ce se resimte pe clădire este considerabil mai mică, iar elasticitatea naturală a lemnului asigură o comportare bună a casei la mișcările laterale date de cutremur.

Am tinde să credem că o casă din beton și zidărie este solidă  și nu se va mișca la cutremur sau nu se va deforma ori că va rezista foarte bine la cutremur, însă greutatea mare a materialelor de cosntrucție produce o forță seismică pe clădire foarte mare care la rândul ei produce efecte importante. După un cutremur major, chiar dacă structura casei nu a căzut, apar defecte majore în casă – crăpături, fisuri, etc.

case de beton, case de lemnt, rezistenta seismica, casabuhnici

Se mai spune despre case că, dacă au ținut deja la unul sau două cutremure, mai țin la unul. O casă nu se antrenează la cutremur, ci se degradează… adică cu fiecare cutremur își tot pierde din capacitatea de a mai disipa energia din cutremur, așa că surprizele pot fi mari la un următor cutremur!
Probabil ați văzut filmele cu tornade în care casele din lemn sunt smulse de vânt și luate pe sus, filmări care erau făcute în America, unde mult timp îți puteai construi casa în regim do it yourself, fără a avea nevoie de un proiect, de un specialist sau de verificări din partea autorităților. Casele erau făcute să lucreze doar gravitațional, fără prinderi și ancorări de fundație, capabile să reziste la vânturi puternice. Dacă prinzi casa bine de fundație și toate piesele de lemn sunt bine legate între ele (șuruburi, colțari, ancore metalice) pentru a lucra ca un tot unitar, nu mai ai probleme cu vântul.

Lemnul ca material de construcție

Lemnul în sine  este un material versatil din care poți face mult mai multe lucruri de care ai nevoie în casă – de la structura de rezistență – grinzi, stâlpi, panouri, la placări și tâmplării, închideri, pardoseli, fațade și finisaje interioare sau mobilă. În plus, există foarte multe specii și esențe din care se poate realiza o gamă largă de obiecte și decorațiuni interioare.

taiere scandura, bustean, case de lemn, casabuhnici

Poate că va părea ciudat, dar rezistența mecanică a lemnului ca material – cea care oferă de fapt stabilitatea și rezistența construcțiilor – este comparabilă cu aceea a materialelor clasice de construcții pe care suntem obișnuiți să le folosim. De exemplu lemnul de brad / molid, cel mai des întâlnite specii la noi, poate ajunge la o rezistență de 240 kilograme forță per centimetru pătrat. Dacă am avea o bucățică de lemn de 1 cm pătrat arie în secțiune, ar putea susține 240 kilograme, deși are o greutatea proprie de 470 kilograme pe metru cub. Betonul uzual folosit în construcții (clasa C20/25) are o rezistență de 250 de kilograme pe centimetru pătrat, dar pentru o greutate proprie de 2200 de kilograme pe metru cub. Cărămida – in funcție de tipul ei – poate duce între 10 și 80 de kilograme pe centimetrul pătrat iar BCA-ul – blocurile din beton celular autoclavizat pot susține între 5 și 15 kilograme pe centimetru pătrat.

rezistenta la compresiune, case de lemn, casabuhnici

De ce este important acest raport dintre greutatea suportată de material și greutatea lui proprie? Pentru că structura casei trebuie să susțină pe lângă greutatea oamenilor care locuiesc în ea și propria greutate generată de materialele folosite. Cu cât o casă este mai grea, cu atât materialul folosit trebuie să fie mai rezistent. Cu cât e mai grea casa, cu atât vom avea nevoie și de o fundație mai mare, iar forța seismică la care va fi supusă casa va crește, motiv pentru care trebuie să folosim materiale mai rezistente.

case de lemn, casabuhnici, vibratii

Cu cât materialul este mai ușor și mai rezistent, cu atât casa este mai ușor de construit și costurile sunt mai mici. O structură pe lemn ajunge să fie de 4 ori mai ușoară față de una de beton și zidărie, în aceleași condiții de rezistență și stabilitate. Ce înseamnă acest lucru? Fundații mai mici și mai ușor de realizat, o comportare mai bună la seism, un raport mult mai bun între suprafața construită (cât ocupă casa pe teren) și suprafața utilă (cât folosim noi efectiv).
Mai mult, și din punct de vedere termic lemnul este comparabil cu restul materialelor. Are un coeficient de transfer termic – cel care ne arată cât de multă căldură pierde un material prin el – foarte apropiat de materialele termoizolante și mult mai bun decât alte materiale de construcție. De exemplu 10 cm de lemn au aceeași rezistență termică precum 30 de cm de cărămidă cu goluri, 50 cm de cărămidă plină presată și de 20 de ori mai bună ca a betonului.

conductivitate termica, case de lemn, casabuhnici

Așadar, avem un material de construcții care se comportă bine atât ca rezistență mecanică cât și ca rezistență termică.

Sustenabilitate și impact asupra mediului

Lemnul este singurul material de construcții regenerabil care se formează natural, dar vine întrebarea: este ok să scoți copacii din pădure, pentru că despăduririle nu sunt sustenabile și atunci cum mai poate fi eco, folosindu-l în construcții?

sustenabilitate_casa_lemn_casabuhnici

Prin creștere și formare, copacul absoarbe o cantitate mare de CO2 din atmosferă, de care are nevoie alături de apă, nutrienții din sol și energia solară pentru a produce celuloza – componenta de bază a lemnului. De exemplu un metru cub de lemn de brad format într-un copac absoarbe din atmosferă peste 900 de kilograme de dioxid de carbon, din care 300 de kilograme înseamnă carbonul depus în celuloză, iar  600 de kilograme oxigen eliberat în atmosferă. Prelucrarea lemnului din buștean în material finit precum lemn încleiat degajă în medie 200-300 de kg de C02 în atmosferă, de unde practic mai rămân inmagazinați în lemn în medie 500-600 kg de C02 în produsul finit.

Fabricarea unui metru cub de beton degajă în atmosferă prin toate procedeele industriale aferente peste 800kg CO2 iar producția unei tone de oțel degajă peste 2500 de kg de CO2.

Pentru o casă normală se folosesc în medie 80-100 de m3 de beton și 12-15 tone de oțel aferent pentru armături. 100 m3 x 800 kg CO2 + 15 tone x 2500 kg CO2 = 117.5 tone de CO2 degajate în atmosferă pentru a-ți construi casa.

Suntem eco construind cu lemn, dar totuși tăiem păduri. E normal?

Orice organism biologic are un anumit ciclu de viață: se naște, crește, trăiește apoi moare. La fel sunt și copacii: au o anumită durată de viață și un punct de la care încep să se degradeze.

În primii 10 ani brazii sunt puieți, cresc greu și destul de încet. Între 10 și 30 de ani bradul începe să crească accelerat pe verticală, iar între 30 și 50 de ani se îngroașă trunchiul și acumulează masă lemnoasă. După 50 de ani creșterea se face mai lent și începe să stagneze, iar după 80 de ani copacul degajă mai mult CO2 prin respirație în comparație cu cât mai poate absorbi prin fotosinteză și incepe să se degradeze, să fie atacat de alte organisme sau să putrezească.

Practic după vârsta de 80 de ani exploatarea copacului din pădure este normală și nu are impact negativ asupra naturii. În locul unui copac de peste 80 de ani pot crește 4 puieți, care după 10 ani rămân 3 iar după 50 de ani sunt păstrați 2 în pădure, pentru a nu se sufoca unul pe altul.

Exploatarea sustenabilă a pădurii înseamnă ca numai acești copaci care sunt prea bătrâni să fie scoși și în locul lor să se facă plantări continue. Pădurea care este în creștere generează mult mai mult oxigen față de pădurea care este în stagnare.

Din păcate însă în România se exploatează lemnul pentru a fi vândut în cele mai multe cazuri direct ca buștean, ca materie primă exportată la prețuri mici, fără nici un fel de adaos de valoare cum ar putea avea dacă ar fi transformat în material de construcție sau produs finit. Lemnul pleacă din România către țări din Asia și Orientul mijlociu la un preț mediu de 120-150 euro metrul cub de buștean, pe când austriecii vând cu cel puțin 500 de euro metrul cub de lemn de construcție, sub formă de grinzi încleiate, panouri, etc. Din 500 de euro per metru cub îți permiți, ca stat, să aloci 10% pentru reîmpăduriri, dar din 120 de euro primiți pe lemn te cam doare să pierzi 10% pentru replantări.

Avem șanse să fim sustenabili în gestionarea pădurilor din România dacă vom putea valorifica cât mai mult lemn în țară, unde îl putem transforma și utiliza ca material cu plus valoare, fără să il mai exportăm în cantități imense către exterior.

Cum putem construi cu lemn?

Când vă gândiți la casele din lemn, probabil vă vin în minte cabanele din buștean rotund, și de aici imediat ne gândim probabil la o casă de vacanță sau o casă de munte, construcție pe care nu ai vedea-o neapărat într-un oraș sau ca locuință permanentă, contemporană. Așa este – casele din bușteni rotunzi sunt o particularitate în construcții și nu pot concura cu alte sisteme constructive mai ales la oraș.

O parte din noi am avut sau mai avem rude în satele de munte, unde putem vedea casele vechi românești, făcute din grinzi dreptunghiulare, puse una peste alta și prinse la colțuri cu petreceri pe jumătate sau chertări în coadă de rândunică. Le putem vedea de multe ori fie tencuite cu lut și var, fie lăsate la vedere, cu structura din lemn aparentă. Poate fi un stil contemporan și se pot realiza soluții de arhitectură interesante pe acest sistem, însă nu sunt neapărat economice la nivel de consum de material și nici nu mai găsim acum așa de ușor bârne pentru construcție.

Există însă și sisteme contemporane de construcție a caselor pe structură din lemn cum ar fi casele de tip american, cu structura de tip timber frame sau osatură. Pereții sunt făcuți din dulapi de lemn de 45-60 mm grosime, puși pe cant pe verticală, cu câte o talpă jos și una sus, la pas des – 42-60 de cm, cu o parte din termoizolația dispusă între montanții de lemn, cu placare pe una sau pe ambele fețe, cu plăci de osb sau termoizolație rigidă, tencuibilă sau fațadă din lemn pe exterior și placare cu rigips la interior. Este sistemul constructiv cel mai folosit din Europa și America datorită ușurinței de realizare, a consumului foarte redus de lemn, a posibilității de prefabricare, a vitezei de asamblare, a eficienței energetice. Pe acest sistem se pot realiza fără nici un fel de probleme case până la 3 etaje cu o flexibiltate mare în arhitectură.

profil clt, case de lemn, casabuhnici

In ultimii 15 ani însă, tehnologia construcțiilor din lemn și a realizării prefabricatelor pentru construcții a evoluat exponențial. Din nevoia de a construi cât mai inalt și cât mai rapid cu lemnul, au apărut și  panourilei structurale din lemn lamelar încleiat pe 2 direcții – sau pe scurt  CLT – cross laminated timber pe care deja îl cunoașteți din filmul precedent.

Realizat din scânduri de 2-3 centimetri suprapuse în 3-5-7 straturi, cu grosimi de la 6 la 30 de cm, cu lățimi de până la 3.2 metri și lungimi de 22 de metri, procesat integral robotizat, CLT-ul permite acum prefabricarea integrală a unei structuri din lemn și  execuția ei într-un timp record.

structura_clt_casa_lemn_casabuhnici

Nu mai trebuie să gândești structura casei doar din grinzi și stâlpi, pentru că acum totul lucrează ca o coajă, ca o cutie rigidă, de aproape orice formă și dimensiune. Pereții de rezistență ai casei pot fi și de 8cm – 12cm grosime, nu de minim 25 cm. Planșeele pot veni integral prefabricate, nu mai trebuie să faci cofraje din lemn și să stai să aștepți câteva săptămâni uscarea betonului, finisajele se pot face în mod uscat imediat după ce ai pus structura in picioare, care chiar poate să rămână vizibilă. În câteva luni de când ai făcut fundațiile, te poți muta in casă.

Rapiditatea execuției casei, calitatea materialului și precizia mare cu care vine, rezistența crescută și masivitatea  structurii în raport cu grosimea mică a pereților, eficiența energetică ridicată a pereților și posibilitatea de a îi lăsa aparenți la interior, utilizarea unui material cu impact redus asupra mediului și a unui material regenerabil și reciclabil au fost principalele motive pentru care am ales să facem #casabuhnici din CLT. Nu este cel mai ieftin și nici cel mai accesibil material în România dar este lemn adus la performanțele tehnologiei contemporane și sistemul prinde având în toată Europa.

structura podea, case de lemn, casabuhnici

3d render, case de lemn, casabuhnici

3d render 2, case de lemn, casabuhnici

3d render 3, case de lemn, casabuhnici

 

Did you find apk for android? You can find new Free Android Games and apps.

Urmărește #casabuhnici ca să fii la curent cu toate noutățile.