Recunosc tipologia de la o poștă, însă unele cazuri îmi par deja patologice. Luați spre exemplu proprietarul acestui automobil binecuvântat. Folie de protecție pe volan (ca la service), huse din prosoape în toată mașina (făcute pe comandă), șervețele de hârtie pe bord. În termeni medicali i se spune sindrom obsesiv-compulsiv.
Pesemne că proprietarul nu se suportă nici pe sine, din moment ce îi este teamă să nu murdărească mașina cu propriile mâini. Sau poate este invers. Mi-e teamă de ce s-ar întâmpla când va trage de volan și mâinile transpirate vor aluneca pe nailon precum sania pe pârtie. Șervețelele vor zbura și ele de pe bord împreună cu airbag-ul pasagerului.
Prosoapele cred că sunt spălate regulat și regulamentar la program de 2,5 ore și 90 de grade Celsius să iasă bacteriile nenorocite care colcăie prin mașină. Numai în textile poți avea încredere.
În final șoferul va face oricum hepatită de la praful de pe pantofii pasagerilor nenorociți, care nu știu că ar fi fost frumos să se descalțe înainte să urce. Nu poți să dai cu spirt pe jos până nu pleacă și uite așa fierbe pacientul…
În timp ce noi râdem de ei, acești oameni suferă. Medicii spun că au nevoie de psihoterapie și medicamente. Dar dacă le spui, vor crede că îi faci nebuni. Oricum în țara asta să mergi la psiholog e un tabu.
Tu cunoști vreun astfel de personaj? Care a fost experiența ta cu ea/el?
Probabil face multi km pe an si nu vrea ca tapiteria/volanul sa AIBA de suferit.
Adu-ti aminte Pejo-ul de care ti-am povestit.
PS: Are manusi chirurgicale in torpedou, un sterilizator special adaptat pentru nuca schimbatorului si jantele le spala la Autosoft, zilnic. Ah, si lichidul de parbriz e spirt Mona.
Nu cred ca omul asta „sufera” ca sunt microbi/praf/acarieni la el in masina. Cred ca pur si simplu a dus iubirea de masina la maxim. Tine la ea mai mult ca la maicasa.
Sa te fereasca Dumnezeu sa intri cu masina ta in a lui. O sa fii ars pe rug la fata locului.
Hahahahaha!
E clar patologic.
Mie personal nu imi plac husele, desi le recunosc utilitatea in anumite cazuri (folosire intensa a masinii, copii mici etc)
Pai la cati bani a dat pe „bolid” ….. e normal sa aiba grija de el LA MAXIM =))) Nu se vede in poza asa ca te intreb pe tine: bordul era dat cu silicon (mai exact MUSTEA de silicon)? =))) Trist
@matei garici – Siliconul aduna praf. Deci NU!
Doamne, mi-e mila de oamenii astia
Pana mai acum 5-6 ani era o moda, sa-ti lasi cat mai mult folia pe scaune dupa ce ai luat masina. Mirosul de „nou” se risipise, dar folia rezista.
a furat masina si nu vrea sa lase amprente sau alte urme :)
Fratele meu e profesor si in primii ani a trebuit sa faca naveta pana sa prinda un post la un liceu in oras si asa intr-o dimineata cind a iesit la ocazie a nimerit un sofer pe tir. Soferul opreste camionul iar cind pasagerul da sa urce de-a binelea soferul ii spune foarte serios: Auzi frate, te urci aici da te descalti si-ti pui pantofii in punga!!! Omul era maniac avea punga pregatita iar in cabina o curatenie 5 stele. Pana la urma fratele meu il intreaba in timp ce facea cale intoarsa: Omule, dar ce-i aici e hotel?
@Dorin
Ei bine, la tir-isti, e mai de inteles. Daca era unul din cei care fac drumuri f lungi, atunci acea cabina este casa lui, astfel ca daca in cabina nu e curat cat de cat, dupa cateva sute de km, zona de dormit e plina de praf iar de mirosuri de pe talpi … nu mai zic nimica. So, in cazu’ de fata, cred ca e cat de cat justificata atitudinea tir-istului.
E complet nebun tipu. Inteleg sa tii la masina dar nu in halul asta
eu sper totushi ca s-a hotarat sa o vanda, iar toata treaba e temporara! :) inca sper ….
A uitat sa-si acopere schimbatorul de viteze.
Fail!
tata punea prospun dela pe scaun cand era sudor. centura in schimb imi facea tricourile albe cu o dunga neagra!
am o colega cu astfel de metehne.
intr-o dimineata m-am apucat de lucru in stare de ebriatate, pentru ca venise cu o ora inainte si spalase cu alcool TOATE birourile, calculatoarele, tastaturile, intrerupatoarele, iar incaperea era saturata cu aburi eticili.
daca nu-i era frica de risposta, probabil ca ne-ar fi asteptat si pe noi cu un vermorel cu dezinfectant.
nu poate sa stea direct pe scaunele din dotarea biroului, ci isi improvizeaza tot felul de huse, pernute, aparatori.
in biroul asta nu lucram cu animale bolnave de rabie sau cu tulpini de virusi, ci cu calculatorul si, cat putem, cu mintea.
La ce ti-o mai iei daca o ti asa? Tot la fel si cu mobila scumpa de mahon si scaunele de piele prinse in folie de plastic. Hai sa ne bucuram ca am dat atatea mii de euro si tot plastic e sub fund.