Mâncarea expirată nu e gunoi. Împreună schimbăm obiceiul prost.

Dacă te superi ușor pe încă cineva care îți spune că greșești, nu citi acest text. Ești român și sigur ai o replică la orice. De data asta ar trebui să taci și să îți fie rușine. Dintre toate prostiile pe care le facem cu toții, ca aruncatul chiștoacelor, vorbitul la telefon la volan sau indiferența față de vot, cea despre care trebuie să începem o discuție urgentă este mâncarea aruncată la gunoi, de la pâinea noastră cea de toate zilele și până la carnea expirată în sertarul de 0 grade pe care le ejectăm la tomberon cu nonșalanță, în timp ce dăm un pârț cu gândul la schimbarea climatică sau alegerile prezidențiale care ne excită la fel de mult.

Fie că alegi să crezi sau nu, suntem niște păcătoși în fața naturii care abia ne mai îndură. O treime din tot ce cumperi de mâncare ajunge la gunoi.

Dacă nu crezi asta, fă un experiment. Nu arunca gunoiul o lună. Adună-l în cămară să te șochezi când nu o să mai încapi pe ușă. Nu apuci sigur luna oricum de miros dacă nu te ia durerea de cap. Apoi întreabă-te unde ajung resturile tale după ce faci curățenie în frigider? Unde ajung pâinea uscată, legumele uitate o lună până s-au veștejit, mezelurile fezandate și borcanele cu mucegai? Păi fix în același loc cu restul lucrurilor care nu ar trebui să sfârșească la groapa de gunoi menajer. Da, mă refer la plasticul, sticla, metalul sau hârtia pe care le amestecăm într-o nenorocire cu vârf pe care o lăsăm dovadă la dosar generației următoare. Copiii noștri au tot dreptul să ne condamne pentru cum le lăsăm aerul, apa, natura. Mi-e silă când aflu că și acolo unde încercăm să colectăm selectiv câte ceva, tomberonul cu reciclabile se strânge tot în aceeași mașină de gunoi. La noi, la Corbeanca fix așa se face. Și o pot dovedi. Și știu că e la fel în multe orașe din România. Ce facem cu asta? Nici nu știu de unde să încep. Să dăm în judecată primării, să facem plângeri și petiții?

De ani de zile mă gândesc zilnic la tot ce fac eu și caut să schimb întâi obiceiurile mele proaste căpătate imediat după revoluție când am scăpat de cartelă și sărăcie dar am descoperit punga de plastic și plăcerea de a umple frigiderul. Nu se mai moare de foame în România dar se moare sigur din cauza poluării de toate felurile. Nouă din zece oameni respiră aer murdar iar șapte milioane mor anual din cauza asta.

Suntem codașii Europei și la reciclare, și la calitatea aerului în marile orașe deși nu prea mai avem mare industrie care să ne încurce. Situația nu este însă fără ieșire. E disperată dar e cauzată de noi. Și tot noi o putem rezolva. Da, trebuie să votăm oameni care își asumă măsuri urgente pentru protecția mediului dar în cele din urmă va trebui să ne privim în propriul tomberon și să admitem că gunoiul care pleacă din casele noastre este mult mai periculos pentru natură decât ne imaginăm. Dacă luăm în calcul că mâncarea ar fi doar jumătate din gunoiul menajer zilnic, asta înseamnă că gropile noastre de gunoi nu sunt un punct final, ci doar încă o etapă care accelerează și amplifică poluarea. Din cauza mâncării noastre aruncate la gunoi, haldele sunt practic fabrici monstruoase de metan, un gaz cu efect de seră de 25 de ori mai puternic decât dioxidul de carbon.

Sper că dacă ai ajuns până aici ești suficient de nervos dar și motivat să faci ceva. Începe cu propria mâncare și fă câteva chestii simple. O să îți fie lene să începi dar după ce le faci minim 66 de zile la rând îți vor intra în reflex și apoi o să le poți vorbi prietenilor de sus despre noul tău stil de viață sustenabil. Sau poate că ești doar un pământean care vrea să își plătească datoria înapoi planetei care îi susține existența. Indiferent de ce motiv ai, încearcă aceste câteva lucruri simple, fă-le zilnic și apoi nu te mai întoarce la vechile metehne.

1. Pune în geantă, în mașină sau în buzunar o plasă textilă sau de rafie pentru cumpărături. Refuză pungile de plastic și folosește plasele tale oricât de comunist ți se pare obiceiul. E o modă nouă, sustenabilă iar vânzătorii nu au nimic împotrivă. Îmi plac pungile compostabile disponibile în unele hipermarketuri dar prefer să le refuz și pe acelea.

2. Cumpără doar cât mănânci și nu mai îndesa frigiderul ca părinții tăi după 1990. Nu vei stinge așa amintirile din comunism. De fiecare dată când ajungi să arunci mâncare, fă un efort de memorie și asumă-ți că e ultima dată când ai luat prea multă.

3. Gătește ca un nevoiaș deștept. Dacă mâncarea e expirată de puțin timp, miroase-o sau inspecteaz-o vizual. Termenele de valabilitate sunt de tipul, „valabil (în parametri optimi) până la”. Data de pe ambalaj nu înseamnă că trebuie obligatoriu aruncat produsul. Dacă ai ținut la frigider mâncarea, termenul respectiv poate fi depășit uneori și cu o săptămână, două. Nu o dată am folosit lapte „expirat” pe cutie, care mirosea OK și nu se acrea la fiert. Ce, mamaia avea termen de expirare pe ulceaua de lapte? Dacă nu mai era dulce la gust, se putea lăsa la aer și devenea lapte bătut. E valabil și pentru legumele care încep să se veștejească. Poți oricând să salvezi porțiunile sănătoase dintr-un fruct iar o legumă chiar și puțin veștedă o să meargă fără probleme într-o omletă țărănească. S-ar putea chiar să îi dea un gust mai bun fiind maximum de coaptă. Da, legumele și fructele continuă să se coacă și în frigider, nu numai în coșul de pe masă. Eu mă înnebunesc după ele. Fac rețete din orice găsesc prin casă și le trag repede în tigaie, apoi arunc ouă peste. Deliciu cu pâine prăjită. Aici, Lorena are mai multe ponturi și rețete pe blogul ei.

4. Dacă ai prea multă mâncare și nu vrei să o arunci, pune-o la caserolă pentru zilele următoare sau congeleaz-o. Știi deja metoda din copilărie. Ciorba poate sta la frigider și 2-3 zile. O mai dai o dată în fiert și merge sigur cu un ardei iute. Sarmalele pot sta la congelator cu săptămânile, la fel fripturile sau unele legume proaspete pe care le poți porționa pentru alte zile. Mâncarea făcută de tine la pachet va fi întotdeauna mai sigură decât orice livrare și îți poate rotunji bugetul de vacanță astfel încât următoarea să fie mai sus cu o stea decât ultima.

5. Oricâte eforturi ai făcut, tot au rămas deșeuri de mâncare. Ce faci cu ele? Păi le compostezi, ce altceva? Eu sunt mai întârziat aici și nu compostez decât de anul acesta dar am rude și prieteni care sunt deja experți și m-am inspirat de la ei. De când compostez, din curtea noastră nu au mai plecat decât deșeuri reciclabile iar resturile de mâncare sunt treaba unor colonii de bacterii și viermi din grădină care fac o treabă excelentă în instalația noastră de compostare. Ce e asta? Tu poți apela la o găleată mică specială dacă stai la bloc și nu ai curte. Eu am apelat o cutie mare de polietilenă, fără fund, plină de găuri pentru aer și ploaie în care nu pot intra pisici ori câini să facă dezastru. Acolo amestec resturi vegetale din curte cu mâncare și chiar hârtie murdară de la bucătărie ori sacii menajeri compostabili pe care îi punem în găleata de gunoi. Până și crengile din gardul viu refuz să le mai arunc la gunoi iar gazonul de anul acesta a rămas tot în curte de pe urma robotului care îl tunde și îl transformă în fertilizant gratis. În anul anterior, când tundeam eu cu mașina, rezultau zilnic zeci de kilograme de gazon, dat la gunoi în saci de plastic, în fiecare săptămână.
După 8 săptămâni, din cutia mea puțin mirositoare (ori găleata ta specială de compost) va rezulta un compost premium care va îngrășa roșiile, ceapa și ardeii din grădina vecinului cu care colaborez pentru legume bio.

6. Dacă tot ai rezistat până aici, dă-mi voie să îți recomand să renunți și la sticlele de plastic cu apă de băut. Un filtru de 250 de lei îți scoate orice urmă de noroi, gust sau miros din apa de la robinet. Noi acasă facem asta de ani de zile și e OK. Da, apa din rețeaua publică e bună, toți am crescut cu ea. Nu are nevoie decât de puțină filtrare.

Cât de complicat ți se pare? Nu e, nu-i așa? Dar e sigur cool. E tare să fii sustenabil iar aceste soluții sunt o mică parte din strategia mea de a ieși pe zero cu natura sau chiar pe negativ la carbonul generat de familia Buhnici. De aceea sunt mândru și onorat să susțin campania globală Respect Food alături de Grundig România.

Dacă ești interesat și de alte idei prin care poți fi sustenabil, lasă un comentariu și îți povestesc ce funcționează pentru mine. Am ales de câțiva ani deja o viață fără fum și fără impact asupra mediului și sunt mai fericit acum. Se poate, nu e mai scump ci dimpotrivă, îmi economisește bani pe care îi pot cheltui pe mâncare și mai bună. Vorba aceea, mai bine mai puțin dar mai bun. Ține minte ideea asta când mergi la cumpărături. Dacă o treime din ce pui în coș știi că va ajunge la gunoi, nu mai bine cumperi mai puțin și mai bun din start? Povestește-mi mai jos și dă-mi și tu ponturi despre cum faci în fiecare zi să arunci mai puțin. Cei mai mulți suntem la început cu stilul de viață sustenabil dar viitorul merită fiecare efort.

Ultimele articole

Articole recomandate

Leave a reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.