Categorie: #casabuhnici

#casabuhnici – Cum am făcut forajele pentru apă și pompa de căldură

Want create site? Find Free WordPress Themes and plugins.

Un subiect tabu de multe ori, mai ales atunci când ceri cuiva o recomandare. E greu, toată lumea știe să sape puțuri și anunțuri cu foraje găsești pe jumătate din stâlpii din București. Este o provocare mai ales când nimeni nu a vrut să îmi recomande firma cu care au lucrat ei. Din motive lesne de înțeles. Tot Dragoș de la Ortogonal Construct m-a întreptat către cineva pentru care a putut să garanteze. Au fost mult mai scumpi decât ce oferă piața, însă eu sunt mulțumit de treaba pe care au făcut-o. Așa că vă spun și vouă.

În cadrul acestui articol l-am rugat pe Florin Truia, directorul firmei ondrill.ro să îmi răspundă la câteva întrebări simple și de bun simț.

Cum recunosc o firmă care face foraje bune?

In primul rând trebuie să fie o firmă cu vechime. Vechimea firmei este o garanție, pentru că cei care nu oferă calitate sunt nevoiți să își schimbe firma din doi in doi ani, datele de contact, și să reapara constant sub alte nume.

O firma serioasă care se respectă și care furnizează calitate își menține numele și își face din el un renume. Are un site, este deschisă la comunicarea cu vechii clienți, prezenții și viitorii. Are angajați geologi și hidrogeologi. Trebuie să îți pună la dispoziție câteva fise de foraj,  litologii, masurători geofizice din zona respectivă.

Care este minimul necesar pe care trebuie să-l cer de la un foraj, ce materiale trebuie folosite?

La materiale lista este relativ simpla. Tubulatură de o anumită calitate și de o clasă de rezistență corespunzătoare, adâncimii. Se gâsesc cataloage pentru așa ceva. Filtrele sunt niște lucruri mai complicate, care trebuie adaptate de la foraj la foraj. Granulometria acviferului trebuie adaptată cu cea a pietrișului filtrant și cu a filtrelor din PVC. Piese de fund, centrorii, foarte importanți. Nu sunt niste lucruri deosebite, și, teoretic oricine poate ajunge în posesia acestor materiale.

Diferențele sunt date de operațiile care se desfășoară la o lucrare de foraj. Spre exemplu, cum alegi poziția în care pui filtrele, câte filtre pui, ce fel de pietriș folosești (granulație, cantitate), cum il introduci, de ce tip sunt centrorii, de ce mărime, cum și unde îi montezi, și multe altele.

Minimul pe care trebuie să îl ceri așadar de la un foraj este: Apa perfect limpede. Apă curată cristal, la fel ca cea îmbuteliată, fără opalescență, fără nisip și fără culoare, în orice regim de funcționare a forajului. Adică aât la oprire cât și la pornirea robinetului, indiferent că funcționează 1 oră pe zi sau 10 ore pe zi. Da, chiar și pentru apa care nu este de băut.

Cât costă metrul forat pentru apă ?

Pentru apa potabilă, și discutăm despre foraje excecutate corect în care diametru de săpare este mai mare decât cel de tubare, în zonă ușoară, în nisipuri argile, cu diametru de aproximativ 125mm pentru uz casnic, poate costa între 40 și 60 Euro/m. În funcție de adâncimea totală pentru că sunt multe lucrări cu costuri fixe ce nu depind de adâncime. E normal așadar ca un metru de foraj la 40m să coste mai mult ca unul la 200m.

În alte zone mai dificile, cu pietriș, marne, gresii, calcare, prețul forajului poate crește la 80-90 Euro/metru. Pentru diametre mai mari crește de asemenea prețul.

Trebuie să știi însă că un foraj de calitate este o investiție fără întreținere pentru o perioadă lungă. 30-40 chiar și 50 de ani. Nu există situația în care după doi ani trebuie să schimbi pompa sau alte elemente ale forajului.

Cât costă metru forat pentru căldură și cum se procedează?

La pompele de căldură e puțin diferit. Aici ne referim la varianta sol-apă, la sondele geotermale U și dublu U. Acestea pot fi instalate în absolut orice zonă a țării noastre. Mai există și varianta cu colector orizontal, varianta apă-apă sau varianta cu are, acestea au însă avantaje și dezvantaje.

Faci un foraj cu diametru mult mai mic decât cel de apă, introduci o sondă U sau dublu U, umplii în jurul acelei sonde cu un anumit material ce ajută la transferul termic dintre sondă și pământ și cam atât. Nu există tubare, pietriș cuarțos, cimentare sau alte măsurători. Se fac însă niște teste de continuitate și de presiune pe aceste sonde.

Se recomandă în general simplu U, dublu U este pentru anumite zone din țară pentru că sunt eficiente doar la începutul iernii dar în timp solul nu poate oferi cantitatea de câldură pe care o pot ele absorbi și din cauza aceasta pompele de căldură pierd din randament.

La preț contează din nou duritatea solului și numărul de sonde. Se pot face de la 2-3 sonde de 100 metri sau chiar 100 de sonde de adâncime mai mică.

Un preț mediu este de 15 euro/metru la solurile mai puțin pretențioase și chiar și 40 de euro/metru la cele dure.

De ce costă atât de mult?

Din nou, contează foarte mult tipul de sol în care se sapă. Bucureștiul are un sol mai puțin pretențios, cu petrișuri și argile pe când Brașovul are în sol mai multă piatră.

Depinde de ce tip de utilaj folosește firma care face forajele. La fel ca la macaraua ta de 18 tone care nu a fost necesară decât în prima zi. Sau poate ai prins doar o macara mai mică care trebuie să muncească de două ori mai mult, atât ca încărcare cât și ca timp.

Cum este apa din București și Ilfov?

Apa este produsul final și pe acest aspect trebuie insistat când faci forajul. În Ilfov avem acvifere de suprafață mică, în zone ca Mostiștea și Colentina care sunt bogate în apă nepotabilă, contaminată, și cu dirtate mare. Urmează un complex intermediar cu multă argilă și apoi acviferul Frățești unde se găsește cea mai calitativă apă din zonă.

Orizontul A are o adâncime de 70-80 metri în zona sudică și ceva mai mult spre nord, chiar până la 200 metri în Corbeanca. Mai la nord de aceste locații acviferul dispare.

Există trei orizonturi ale acestuia, din care doar A-ul este potabil iar B-ul și C-ul sunt contaminate din cauze naturale ce vin de la adâncimi mai mari, cu amoniu și hidrogen sulfurat.

În zona sudică există straturi poros-permeabile până la 45 metri. Acolo, orice foraj la 10 sau la 45 m are aceeași apă, debite mari, dar calitate slabă.

Apa de suprafață din București este dură, cu fier, nitriți, nitrați. Cea de adâncime este foarte bună, mai ales în zona de nord, aici în Corbeanca. În zona de sud poate fi contaminată de activitatea umană. Acolo trebuie intervenit pentru a limita sursele de poluare.

Este suficient forajul sau mai avem nevoie de instalații de dedurizare sau filtre?

Depinde din nouă de zonă sau de locația geografică dacă vorbim de toată țara. Depinde de calitatea forajului. Se pot monta filtre de siguranță însă discuția este de altă natură, de ordin biologic, unde lucrurile se complică.

Dacă forajul este corect executat răspunsul este nu. Nu mai ai nevoie de filtre adiționale. Dacă se greșește și cu 5 metri, e posibil ca investiția să fie mult mai mare.

Se fac teste, buletine de analiză care se trimit la firma de tratare a apei, se precizează debitul pe care vreau să îl exploatez și cerem soluția de filtrare pentru cazul respectiv.

Pentru alte întrebări cei de la ondrill.ro s-au declarat deschiși în comunicare. Întrebați tot ce vă trece prin minte, legat de foraje desigur.

Did you find apk for android? You can find new Free Android Games and apps.

Urmărește #casabuhnici ca să fii la curent cu toate noutățile.