Principalul risc când investești într-o criptomonedă este volatilitatea. Indiferent despre ce criptomonedă vorbim, prețul acesteia poate să crească sau să scadă cu zeci de procente într-un interval de timp de numai câteva minute sau zeci de minute. De exemplu, în 12 martie, bitcoinul a scăzut cu 40% într-o singură zi, de la 7.935 de dolari la numai 4.826 de dolari, ca reacție la veștile legate de extinderea coronavirusului în Europa și Statele Unite. De asemenea, creșteri și scăderi bruște ale bitcoinului se petrec în mod regulat, uneori de câteva ori pe lună. Spre comparație, bursele tradiționale de acțiuni înregistrează fluctuații mult mai mici, în special dacă ne raportăm la indicii bursieri și nu la acțiuni individuale. De exemplu, cea mai mare fluctuație a anului pentru indicele american Dow Jones Industrial Average (DJI) a avut loc în 16 martie, când valoarea acestuia a scăzut cu 12.93%. În restul anului, creșterile și scăderile acestor indici sunt mult mai plafonate și rareori se întâmplă să depășească 5%.
Cu alte cuvinte, volatilitatea criptomonedelor este semnificativ mai mare decât volatilitatea bursei. Criptomonedele și bursa par să fie două lumi paralele, cu reguli paralele, care nu au nicio treabă una cu alta. Unul dintre principalele efecte ale acestei situații este că numeroși investitori interesați de criptomonede și de blockchain preferă să privească spectacolul oferit de bitcoin de pe margine. Acești investitori preferă să nu investească în bitcoin din cauza volatilității. Cum putem să aducem criptomonedele și bursele de acțiuni la aceeași masă? Printr-un intermediar. Și pentru că intermediarul trebuia să primească un nume, i s-a spus stablecoin. Sau, mai pe românește, monedă stabilă.
Ce este un stablecoin
Un stablecoin este o criptomonedă. Totuși, spre deosebire de criptomonedele clasice precum bitcoin, un stablecoin are un preț stabil în timp, caracterizat de o volatilitate infimă, ca urmare a faptului că are un așa-numit activ suport. Practic, prețul unei monede stabile este legat de evoluția activului suport. În cele mai multe cazuri, activul suport este legat de un bun din lumea financiară tradițională. De exemplu, cele mai multe stablecoin-uri sunt legate de dolar la un raport 1:1, astfel că o unitate a unui stablecoin este echivalentul unui dolar. În acest caz, vorbim despre o monedă fiat-colateralizată. Concret, asta înseamnă că prețul monedei stabile va urma evoluția dolarului, cu variații foarte scăzute. În acest caz, principiul de funcționare al monedei stabile este relativ simplu. O companie “produce” un stablecoin și emite unități de monedă echivalente cu valoarea în dolari.
De exemplu, o companie care are rezerve de un milion de dolari poate emite un milion de unități ale unui stablecoin. Utilizatorii au posibilitatea să tranzacționeze acest stablecoin la fel ca și în cazul altor criptomonede, la fel de bine cum la un moment dat pot converti unitățile achiziționate în dolari. Principalul risc asociat cu un stablecoin comparativ cu dolarul este legat de încrederea pe care o ai în compania care a emis acel stablecoin. Dacă în cazul dolarului știm concret cine îl emite și ce valoarea are comparativ cu euro, în cazul unui stablecoin există riscul ca respectiva companie emitentă să dispară la un moment dat de pe piață. Pentru a minimaliza riscurile asociate unei monede stabile raportată la dolar au apărut însă stablecoin-urile care au ca activ suport o altă criptomonedă. În acest caz, emiterea de unități se face prin așa-numitele smart contracts, iar încrederea nu cade doar pe umerii emitentului, ci și pe toți ceilalți utilizatori ai stablecoin-ului respectiv.
Nu în ultimul rând, există și stablecoin-urile algoritmice, care au un principiu de funcționare diferit: valoarea unităților este decisă printr-o serie de algoritmi care au în principiu două instrucțiuni simple: dacă prețul stablecoin-ului scade, atunci este redusă și cantitatea de unități disponibilă, iar dacă prețul crește, atunci se mărește și cantitatea de unități. Totul cu scopul de a stabiliza prețul unei unități pe baza principiului economic fundamental dintre cerere și ofertă. Dar destul cu teoria. Hai să vedem care sunt cele mai interesante stablecoin-uri de pe piață și, mai ales, la ce sunt ele utile pentru investitori.
De departe, cel mai popular stablecoin este Tether, pe care îl vei recunoaște ușor după simbolul USDT. În prezent, capitalizarea acestui stablecoin este de circa 19.8 miliarde de dolari, iar statutul de moneda stabilă este evidențiat și de volatilitatea scăzută: valoarea unui USDT a oscilat în ultimul an între 0.96 și 1.01 dolari. Totuși, Tether Limited, compania care a lansat Tether, a fost implicată în numeroase controverse, în special în 2019, după o serie de dezvăluiri ale oficialilor: capitalizarea include și împrumuturi acordate de Tether Limited unor companii afiliate, iar un tether este aparent garantat cu numai 0.74 dolari în cash și echivalent cash. Cel mai grav este că exchange-ul Bitfinex a fost acuzat de procurorul statului New York că a folosit Tether pentru a ascunde lipsa a 850 de milioane de dolari.
A doua monedă stabilă din punct de vedere al capitalizării este USD Coin (USDC), care este gestionată de un consorțiu de firme numit Centre din care fac parte compania Circle, exchange-ul Coinbase și Bitman, o companie care minează bitcoin. În ultimul an, acest stablecoin a oscilat extrem de puțin, între 0.998 și 1.003 dolari.
Un alt stablecoin popular este Dai (DAI), care se evidențiază prin faptul că oferă inclusiv o dobandă pentru a păstra unitățile. Dobânda este stabilită de utilizatori și modificată astfel încât cererea și oferta de DAI să se stabilizeze pentru a menține prețul de referință în apropierea unui dolar.
Unul dintre cele mai recente stablecoin-uri a fost lansat de banca germană Bankhaus von der Heydt (BVDH), care are ca activ suport euro. Totuși, nu vei găsi pe exchange-uri stablecoin-ul EURB, așa cum a fost botezat. Asta pentru că, dacă vrei să cumperi EURB, trebuie să faci un transfer într-un cont escrow al băncii, care va achiziționa EURB pentru tine.
În final, hai să vedem care este utilitatea practică a unui stablecoin.
Poți privi piața stablecoin-uri ca o poartă de intrare în lumea criptomonedelor. Dacă ești interesat de universul crypto, dar vrei să testezi piața înainte să-ți asumi riscurile de volatilitate ale criptomonedelor “tradiționale”, o investiție cât de mică în Tether, USD Coin sau DAI este un punct de plecare. Pe măsură ce capeți experiență vei înțelege dacă merită să continui și cu achiziționarea de bitcoin sau ether. În schimb, dacă ai deja investiții în criptomonede, poți privi un stablecoin ca pe o soluție de refugiu în perioadele de volatilitate puternică. De exemplu, ai niște bitcoini… ok, niște fracții de bitcoin și ai vrei să-i vinzi temporar pentru a te proteja de scăderea puternică a prețului.
Varianta clasică este să-i schimbi în euro, însă varianta mai practică ar fi să-i transferi într-un stablecoin și apoi din nou în bitcoin când piețele se calmează. În acest fel rămâi în ecosistemul crypto cu avantajul că valoarea criptomonedelor tale rămâne constantă raportată la dolar. Totuși, nu uita de problemele pe care le-am menționat anterior despre Tether, care demonstrează că domeniul criptomonedelor este încă la început și suspus fraudelor. Prin urmare, nu neglija deloc siguranța banilor tăi și investește doar bani pe care îți permiți să îi pierzi.