Anthropic vine pe bursă în acest an, cu listarea țintită undeva la mijlocul lunii noiembrie, spre final. Este a doua mare intrare la bursă a anului, după SpaceX, la o evaluare care se apropie de 2 trilioane de dolari pentru o companie care nu are nici cinci ani de relevanță reală în piață. Despre asta am vorbit la #FollowTheMoney cu Andrei Brătucu, într-o săptămână cu ședință FOMC și cu raportările marilor companii de tehnologie.
Săptămâna în care internetul a arătat ca un șvaițer
Înainte de bursă, ce mă preocupă pe mine cel mai mult acum: vulnerabilitățile. Am făcut un inventar al CVE-urilor recente, iar concluzia e simplă. Internetul e o bucată mare de brânză plină de găuri pe care nu le vezi de la distanță. Cele mai noi vulnerabilități de PHP stăteau acolo de vreo 14 ani, iar reparată e abia una din opt instalări. Restul sunt expuse chiar acum, iar 59% din serverele PHP nu mai pot fi reparate deloc.
Nu vorbesc teoretic. Serverul meu era pe PHP 8.1, exact versiunea abandonată. La 8.4 nici n-am putut ajunge, am pus 8.3 ca să mai primesc patch-uri, iar apoi am cedat și am migrat site-ul pe Shopify.
Riscul real nu e că îți cade blogul, e că se sparg site-uri publice, se iau datele și se fac campanii de phishing. Una e să primești un mail dubios de pe o adresă ciudată, alta e să îl primești de la o instituție a statului, cu certificat SSL valid. Cifrele care circulă în industrie, inclusiv de la CEO-ul Palo Alto Networks, spun că o companie obișnuită trebuie să urce investiția în IT la minim 4% și peste 7-8% dacă e deep tech. Întrebarea nu e dacă, ci când.
Anthropic pe bursă: cifrele reale din S-1
Andrei a luat la rând filing-ul și cifrele arată mai bine decât se vorbește în piață. Veniturile pe primul semestru din 2026 depășesc 16,3 miliarde de dolari. Profitul operațional trimestrial a fost de 974 de milioane de dolari în Q2, cu o marjă de aproximativ 1%.
Cifra care face înconjurul internetului e însă alta: pierdere netă de 80,7 miliarde de dolari în prima jumătate a anului. Doar că vreo 90% din suma asta nu e cash pierdut. Undeva la 73 de miliarde sunt pierderi pur contabile din convertible notes, care s-au reevaluat în sus pe măsură ce evaluarea companiei a crescut rundă după rundă. Un headline spectaculos care nu reflectă realitatea.
Numărul care contează cu adevărat e rezerva de numerar: 131,7 miliarde de dolari. Cu banii ăia își onorează contractele de compute pe doi-trei ani, chiar dacă încasările ar stagna. Alte cifre din document:
- Net revenue retention de 900%: un client care genera 100 de dolari acum un an și-a crescut cheltuiala cu 900%.
- 11.900 de clienți cu minim 100.000 de dolari în ultimele 12 luni.
- Aproape 2.000 de clienți cu minim 1 milion de dolari, dintre care 250 cu minim 10 milioane.
- Aproape un sfert din filing e despre riscurile inteligenței artificiale, inclusiv scenarii catastrofice pe care niciun asigurator nu le mai acoperă.
De ce au avans? Pentru că Opus 5.5, Sonnet 5.5 și noul Haiku 5.5 nu sunt doar bune, sunt eficiente și, mai important, stabile. Astra de la OpenAI e capabil, dar cu ups and downs și scump, iar stabilitatea e totul când ai nevoie de un workhorse. În plus, când OpenAI a limitat usage-ul la abonamentul de top, oamenii au migrat. Mi-a spus cineva o chestie care zice tot: la cât de bun e Opus acum, dacă i-ar crește prețul de cinci ori, tot l-ar plăti.
De ce nu îmi pun totuși banii pe Anthropic
Până aici am părut amândoi bulls. Nu e cazul. Un motiv e marketingul lor cu doomerismul, care pentru mine e psihologie inversă și e un marketing mârșav. Poți fi o companie excepțională și nesimțit în același timp. Dar al doilea motiv e mai important: Anthropic nu are propriile centre de date, nu are propriul curent și nu are plăci. Iar bottleneck-ul pentru dezvoltarea AI până prin 2030 nu sunt plăcile Nvidia, ci energia și autorizațiile. Ca să ai plăci, trebuie să fii prieten cu Jensen Huang, iar cei mai apropiați prieteni ai lui sunt doi: Elon Musk și Donald Trump, în ordinea asta. Musk cumpără orice placă disponibilă, până la a sufla plăcile care ar fi trebuit să ajungă la universități, iar o bucată din SpaceX produce acum turbine de gaz ca să aibă energie.
Anthropic, în schimb, cumpără procesare prin virtual private cloud de la SpaceX, ultimul contract fiind de vreun miliard de dolari pe lună, plus încă aproximativ un miliard la Google. Iar contractul se poate rezilia de oricare dintre părți cu un preaviz de circa 60 de zile. Întrebarea pe care v-o las: clauza aia e în favoarea Anthropic sau a lui Elon Musk? Dacă nu ai curentul și nu ai plăcile, nu exiști. Și amintiți-vă cât de repede a trecut Anthropic peste OpenAI, când pe piață era doar ChatGPT. Cine garantează că nu apare altcineva care face Anthropic să pară vechi?
Piramida AI și neocloud-urile din vârful riscului
Andrei a scos Paint-ul în direct și a desenat piramida banilor din AI. La bază nu e Nvidia, suntem noi, clienții care plătesc. Deasupra vin laboratoarele: OpenAI, Anthropic, Google, Meta. Urmează hyperscalerii care dau infrastructura: Microsoft, Amazon prin AWS, Google. Apoi vânzătorii de lopeți, Nvidia, Broadcom, AMD și producătorii de memorie. Iar în vârful riscului stau neocloud-urile, adică GPU as a service, companii care doar cumpără hardware și revând compute.
Scandalul a plecat de la un tweet al lui Chamath Palihapitiya despre neocloud-uri apărute peste noapte, care ar cădea primele dacă scade cererea de compute. Elon Musk i-a răspuns că e în mare parte de acord și că piețele pentru creditori sunt aproape goale. Vine de la un om care știe despre ce vorbește, dar trebuie luat cu un drob de sare, că are bias acolo.
Aici eu și Andrei nu suntem de acord. El le vede ca pe minerii care au cumpărat toate stocurile de antminere în 2017, niște late longers care iau hardware la suprapreț, hardware care își pierde cost basis-ul în doi-trei ani, deci un fel de leverage. Eu zic că nu. Niciunul nu e supra-îndatorat și nu vorbim despre subprime. E o construcție sofisticată, dar care stă în picioare, iar cererea e contractată în avans: Micron, SK Hynix, Samsung și SanDisk au contracte până prin 2028, SK Hynix a anunțat randamente de peste 78%, iar ASML rezistă cu greu să nu semneze pentru fabrici noi în 2029, fiindcă toată capacitatea e luată. Bottleneck-ul nu sunt plăcile, sunt energia și memoria RAM, pentru care nimeni nu mai construiește fabrici.
FOMC, raportările săptămânii și cei 60.000 de la Microsoft
Miercuri avem FOMC. Inflația e iar pe trend ascendent, dar nu seamănă cu cea de după 2022, care venea din printare masivă de bani. De data asta vorbim de un supply shock pe energie, mai ales pe petrol, cu tot ce se întâmplă în zona Ormuz. Când ai un astfel de șoc, nu rezolvi mare lucru din dobânda de referință fără să faci damage în piața muncii. De aceea analiștii dau șanse mici unei majorări în octombrie și se uită spre decembrie.
Peste asta vin raportările. Marți Visa, Coca-Cola și Boeing. Miercuri, după închiderea sesiunii, raportează Microsoft și Google. Joi urmează Amazon, cu tot ce înseamnă AWS, plus Eli Lilly, Mastercard și Intel. Iar Nvidia rămâne cuiul lui Pepelea, momentul în care răspundem la întrebarea trimestrială: mai rezistă bula?
Știrea serii a fost însă alta. Pe surse, Microsoft ar fi oferit pachete de buyout pentru nu mai puțin de 60.000 de angajați, undeva la 25% din headcount. Andrei spune că nu există semn mai clar al disrupției pe piața muncii; eu cred că nu vor tăia atât într-o singură etapă. Oricum ar fi, oamenii aceia devin surplus, iar sfatul meu e reconversia spre cyber: CVE-urile alea trebuie peticite, iar companiile mici și mijlocii nu au pe nimeni.
Am făcut și un poll în direct, despre agenți care rulează autonom, nu despre chat. La un eveniment cu numai C-levels, 1% aveau agenți. La Universitatea de Vest din Timișoara, vreo 2%. În live-ul nostru, aproape 29% din 195 de voturi. Problema e că nici nu avem cu ce să îi deservim: se estimează 170 de milioane de agenți de frontieră pe plăcile Nvidia anul viitor și până la 1 miliard pe modele mai mici.
România și crypto: leul, Rompetrol și Bitcoin la 80.000
Analiștii anticipează euro la 5,38-5,39 lei în 12 luni, iar 96% dintre ei văd deprecierea leului. Mai departe: inflație 5,77%, PIB 0,1%, deficit bugetar 5,5%, ROBOR la trei luni 5,69% și randamente de 6,84% la cinci ani. Cifre pe care eu le văd destul de optimiste. Apropo de deficit, Eurostat a dat 9,2% pe trimestrul al doilea, iar Ministerul Finanțelor explică prin plăți accelerate ca să nu pierdem pachete din PNRR. Adevărul se vede abia la calculul pe tot anul.
Vestea bună vine de la Bursa de Valori București. Rompetrol Rafinare a trecut de 1 leu pe acțiune, după ce pe 17 august se tranzacționa la 8 bani. Un 10X cinstit, cu o capitalizare de 23-24 de miliarde de lei. Doar că volumul de azi a fost de 5,8 milioane de lei, iar media pe 30 de zile undeva la 2,5 milioane. Asta e problema reală a bursei noastre: lichiditatea subțire. La Hidroelectrica acțiunile stagnează fiindcă nu există destule acțiuni de tranzacționat. Disclaimer, sunt deținător de la IPO, deci not financial advice. Companiile de energie de la noi sunt amortizate și cvasi-monopoluri, iar foamea de electroni a planetei e insațiabilă.
În crypto, Bitcoin se luptă pentru viața lui în zona de 80.000 de dolari, cu două încercări spre 79.200 care nu au trecut, după trei săptămâni de octombrie pline de FUD. Raportează Coinbase și Strategy, unde Michael Saylor a anunțat că nu a cumpărat Bitcoin în ultima săptămână. Și o veste faină: clopoțelul de la Nasdaq a fost dat de CZ împreună cu Alex Odagiu, un român care e acum CEO la BNB Standard.
Pe scurt: până la raportarea Nvidia nu aflăm dacă bula rezistă. Până atunci, faceți două lucruri. Patch-uiți serverele și citiți filing-urile, nu headline-urile.
