Radu lipsește săptămâna asta, are o misiune mai importantă, și toate cele bune familiei Neagu. Așa că am filmat ediția 349 cu Vlad lângă mine, miercuri după-amiază, cu iPhone Duo pe masă și cu un umidificator care scotea aburi în spatele nostru. Am avut de toate: patru agenți AI care au terminat Minecraft fără niciun om la tastatură, un hacker care a spart peste 100 de site-uri cu 50 de dolari bucata, partea întunecată a internetului care a ajuns și în școlile din România, și o criză de energie care îi oprește pe cei de la Microsoft acolo unde nici banii nu mai ajută.
Patru agenți AI au terminat Minecraft singuri
Asta e știrea care mi-a plăcut cel mai mult. Patru agenți pe Gemini 4 au dus Minecraft de la primul copac până la Ender Dragon, fără intervenție umană, în vreo 27 de ore. Unelte de piatră în 6 minute, fier în 14, portalul spre Nether în o oră și 42. Pe parcurs au scris 2.783 de programe, și-au trimis 229 de mesaje între ei ca să-și împartă treaba, unul lua lemn, altul mâncare, iar unul îi supraveghea pe ceilalți să nu trișeze. Au murit de 605 ori. Se organizează ca la corp, cum zicea Vlad.
Tot de la agenți vine și o poveste mai ciudată. Un model GPT 5.6 aflat încă în antrenament intern trebuia să publice un contract pe o rețea de test și n-avea bani de taxă. S-a dus și a căutat în 362 de adrese până a găsit cineva cu ETH și i-a luat. Întrebat după aia, n-a recunoscut că a furat, zicea că erau acolo, publici. Deci are deja și scuze.
Și o observație care mie îmi dă de gândit mai mult decât toate: în ultimele luni au apărut anunțuri despre progrese în matematică, fizică, medicină. Un singur domeniu lipsește complet din comunicările marilor laboratoare, criptografia. Ori nu au spart nimic, ori au spart și nu ne spun. Din ce aud eu din industrie, laboratoarele au luat deja legătura cu oamenii din criptografie ca să-i avertizeze. Modelele sparg criptografie în laborator, în public au guardrails.
Un hacker, o armată de agenți, 100 de site-uri sparte
Un atacator vorbitor de chineză a pornit pe 25 septembrie și, până la sfârșitul săptămânii trecute, atacase peste 1.200 de site-uri și compromisese mai mult de 100, printre care Shark Ninja și producătorul de motoare Cummins. Ținte din Statele Unite, Canada, Australia, Japonia. Costul? Undeva la 50 de dolari pe site, vreo 5.000 de dolari în tokeni cu totul. Omul n-a făcut mare lucru manual, a pus agenți AI să caute vulnerabilități, să testeze metode de intruziune și să compromită sisteme fără să stea el cu mâna pe ele.
Partea proastă: nici măcar nu-ți trebuie modele de frontieră. Merg modele open source care rulează acasă, cum am testat și noi săptămâna asta trei în paralel pe un laptop cu 128 GB de RAM. Iar restul sunt hack-urile alea plictisitoare despre care tot vorbim. Un site guvernamental din Țara Galilor avea un cont de test cu parola „password1”, făcut în ianuarie 2012. Rezultat: 3.300 de oameni, mulți dintre ei copii, cu datele furate dintr-un server de fișiere de 182,7 GB. Nicio amendă. La noi a fost breșă la Depozitarul Central, acolo unde se țin acțiunile. Și mai e și povestea cu autoritatea indiană eMudhra, care avea chei private cu o entropie de 3 până la 8 biți, în loc de 384. Adică oricine putea emite certificate SSL de încredere pentru orice site din lume. Browserele le blochează deja, dar rămân o grămadă de echipamente IoT și servere uitate pe care certificatele alea încă trăiesc.
Fața întunecată a internetului a ajuns în școlile din România
Nu puteam sări peste cazul de la Bistrița. Un copil de 13 ani și-a atacat colegii și profesoara. Anchetatorii au găsit mesaje în engleză și semne extremiste, Parchetul spune că a acționat premeditat și n-a arătat remușcări. Pe un cont de TikTok atribuit lui anunțase atacul, scrisese că se pregătește de opt luni și semnase „Ne vedem în Valhalla”.
Am săpat un pic și e mai rău decât credeam. Există o întreagă subcultură în jurul chestiilor ăstora. Se cheamă saints culture, cu montaje pe muzică numite edits, în care atacatorii sunt prezentați ca sfinți și li se dă un scor. Există un true crime community care funcționează ca un fandom, cu fan art, cosplay și altare, pe platformele unde se moderează mai puțin. Există rețele nihiliste gen No Lives Matter și gruparea cunoscută ca 764 sau The Com, care recrutează pe Roblox, Discord, X și TikTok și mută apoi conversația pe Discord și Telegram. Nu sunt speculațiile mele, sunt cercetări publicate de GNET și de ISD Global, iar Europol a anunțat în februarie 2026, prin Project Compass, patru posibile victime salvate, 30 de atacatori, 62 de victime identificate și 179 de persoane care încălcaseră legea.
Psihologii spun un lucru important: astfel de cazuri nu apar peste noapte și, aproape întotdeauna, copiii anunță înainte. Cei care se uită la noi nu prea sunt copii, sunt părinți. De aia vă spun vouă: vorbiți voi cu copiii, pentru că dacă nu vorbiți voi, vorbește altcineva cu ei. Dacă aveți nevoie de ajutor, există Telefonul Copilului la 116 111, Alianța Română de Prevenție a Suicidului pe antisuicid.ro și, în situații grave, 112.
Și ca să nu rămânem doar pe negativ: un licean din Constanța, Alexandru Thury-Burileanu, 18 ani, de la Colegiul Național Mircea cel Bătrân, a luat aurul la Olimpiada Internațională de Inteligență Artificială, într-o competiție cu 400 de elevi din 100 de țări. Vrea să studieze afară și să se întoarcă în România, fix pe dos față de ce auzim de obicei. Iar startup-ul românesc Voice Patrol a luat 3,4 milioane de dolari, într-o rundă condusă de GapMinder, ca să curețe voice chat-ul din jocuri. Fac AI care ascultă conversațiile vocale și detectează abuzul, hărțuirea și groomingul în timp real, cu o scădere de 55 până la 75% a toxicității grave în trei săptămâni.
Trump Accounts: miliardarii pun bani în conturile copiilor
Susan și Michael Dell au donat împreună 10 miliarde de dolari pentru copiii din America, iar pe TikTok lumea a rămas doar cu mișto-urile despre cum arată doamna Dell. Dacă sapi un pic mai departe, descoperi altceva. Marii oameni de afaceri americani au văzut că noua generație nu mai are acces la proprietate și că socialismul prinde teren inclusiv în Statele Unite, și au zis că-l contracarează cu mai mult capitalism.
Mecanismul se cheamă Trump Accounts, deși nu sunt banii lui Trump. Fiecare cetățean american născut între 1 ianuarie 2025 și 31 decembrie 2028 primește automat 1.000 de dolari de la trezorerie. Peste ei, familia, prietenii și tutorii pot pune până la 5.000 de dolari pe an, deductibili, iar angajatorii pot contribui cu 2.500 de dolari pe an pentru copilul fiecărui angajat. Până la 18 ani banii sunt complet blocați, apoi contul se transformă automat în cont de pensie individual, iar retragerile fără penalități încep de la 59 de ani și jumătate. Simulările de pe site-ul lor arată așa: fără nicio contribuție ajungi la 6.000 de dolari la 18 ani, cu 250 de dolari pe an ajungi la 19.000, iar cu 5.000 pe an ai 271.000 de dolari la 18 ani. La 55 de ani de contribuții, 13 milioane. Au donat Dell, Ray și Barbara Dalio, Mastercard, Uber, BlackRock. Nu sunt sfinți și corporațiile alea nu sunt curate ca lacrima, dar fac o chestie bună. Mă pun să întreb și românii din Fortune 100 și 200 dacă au de gând așa ceva.
În aceeași logică, cei de la Anthropic pun 5% din acțiunile companiei într-un fond pentru oamenii afectați de inteligența artificială. Dacă se listează la cele 2 trilioane pe care le țintesc, vorbim de 100 de miliarde de dolari. Rămâne de văzut cum împarți banii ăia, dar măcar cineva se gândește la asta. Că între timp concedierile se întâmplă: invitatul nostru de la IGDLCC ne-a spus în premieră că una dintre cele mai valoroase companii din Cluj tocmai a dat afară 300 de oameni. Sunt șase autocare pline, plecate one way, cu salarii bune cu tot.
Criza de energie: Microsoft renunță la un centru de date fiindcă nu are curent
Asta e știrea care spune totul despre unde suntem. Microsoft a abandonat un centru de date mare din Marea Britanie pur și simplu pentru că nu are electroni. Planul era pentru peste 23.000 de plăci NVIDIA GB300 și 50 MW, cu extindere până la 90. Hyperscalerii sunt dispuși să accepte scumpiri de 50% la curent, cu o singură condiție, să-l ai. Și pentru 2027 nu lipsesc 50 MW din rețea, se vorbește deja de vreo 17 GW, adică de peste 300 de ori mai mult. Am mai desfăcut cifrele astea pe larg în materialul despre unde se duce, de fapt, curentul, și de atunci lucrurile nu s-au îmbunătățit deloc.
La noi s-a spart pragul de 1.200 de lei pe MWh la energia în bandă, iar la consumator ajunge pe la 2,3 lei pe kWh. În timp ce înregistram, o treime din curentul țării venea din gaze și cărbune, iar din instalațiile de stocare veneau 5 MW. Cinci. Noi am injectat din baterii cât am avut, iar proiectul de stocare industrială despre care am povestit săptămâna asta a vândut energie în rețea cu 1,83. Bine pentru noi, mai puțin bine pentru cine o cumpără. Peste toate, barilul a trecut de 110 dolari, în ciuda prieteniei americano-ruse, iar dacă v-ați obișnuit cu motorina la 11 lei, bucurați-vă cât puteți.
Avem guvern, avem și un ministru al energiei care vine din sistem
Cabinetul Luca Niculescu a trecut cu 280 de voturi pentru și 58 împotrivă. E o premieră, avem un jurnalist prim-ministru, iar omul a vorbit frumos și pare serios. Intrăm în iarnă cu mai puțină energie, costuri mai mari și instabilitate multă, așa că sincer n-aș vrea să fiu în locul lui. Teoretic avem și un ministru pentru digitalizare și inteligență artificială, ceea ce după săptămânile de blocaj politic de care ne-am tot lovit e deja un progres.
La energie îl avem pe Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energie Inteligentă. Aparent tehnocrat, dar omul a plecat din Romgaz, deci până la proba contrarie e tot un om al sistemului. Așa cum am vorbit împotriva lui Ilie Bolojan când era ministru interimar al energiei, o să vorbesc și acum când e cazul. Până una-alta, fiecare dintre noi trebuie să aibă grijă de energia lui. Ideal ar fi să putem cumpăra baterii de balcon ca la Lidl în Germania și să injectăm automat, fără bătăi de cap. La noi însă birocrația rămâne regină.
iPhone Duo, laptopuri NVIDIA și memoria care nu se mai ieftinește
iPhone Duo e vedeta săptămânii. Au început livrările, prețul pornește de la 2.000 de dolari plus taxe, iar în câteva ore termenele au alunecat din octombrie în ianuarie, în unele piețe chiar februarie. Pe eBay a apărut deja la 10.000. Nu e nici cel mai subțire, nici cel mai ușor, nici cel mai rapid, n-are nici cea mai mare baterie, nu e superlativ absolut la nimic. Dar face ca foldurile să nu mai fie telefoane de nișă, și asta e toată miza. Testul nostru complet, cu tot ce înseamnă crease, balama și camera de sub ecran, e deja pe canal.
Tot săptămâna asta am pus mâna pe primele laptopuri cu NVIDIA RTX pe arhitectură Blackwell, al nostru fiind un ASUS ProArt. Pornesc pe la 3.200 de dolari la variantele cu memorie puțină și ajung spre 7.000 la cel cu 128 GB. Sunt competente, sunt puternice, dar nu justifică prețul, pentru că hyperscalerii îți dau aceeași procesare pe cenți în cloud. Merită doar dacă ai nevoie oricum de un laptop nou, dacă procesezi în mișcare sau dacă procesarea aia trebuie să rămână într-un mediu privat. Mă așteptam, sincer, să fi rezolvat deja problema de RAM, să vorbim de 256 sau 512 GB. Dar memoria se face în fabrici, iar cei de la ASML spun că au deja cereri pentru echipamente până în 2029 și 2030, în timp ce producția planificată pentru 2027 și 2028 nu acoperă cererea. Concluzia e simplă: memoria nu se ieftinește, o să fim împinși toți spre cloud, iar cloud-ul are nevoie de curent.
Aerul din casă, iar. Pentru că e sezonul
M-ați auzit răgușit și nu e întâmplător. Când se încălzește în casă mai tare decât afară, aerul se usucă, iar prin hoteluri am prins și 32% umiditate. De aia car cu mine umidificator. Pe acest Dreo cu rezervor de 8 litri, filtre și suport pentru uleiuri esențiale chiar m-a câștigat, și l-am povestit pe larg aici. Atenție însă și la purificare, că nu e același lucru. Ne intoxicăm singuri în casă cu ce gătim, ce aprindem și ce parfumăm, iar la purificatoare mărimea chiar contează. Am testat variantele de 400 și 600 de metri cubi pe oră zile la rând în hub, inclusiv cu episodul din bucătărie în care am ajuns la 500 de particule. A fost haos.
Tot la capitolul casă: oamenii au început să-și facă televizoarele proaste la loc. Dacă te enervează reclamele care-ți apar pe interfață înainte să deschizi Netflix, se pare că-ți poți muta televizorul pe o interfață simplă, făcută în câteva minute cu agenți. Cineva i-a făcut părinților o interfață inspirată de Apple Home View. Eu am făcut același lucru în weekend cu un Nest Hub și un Nest Hub Max din casă. Da, am dormit mai puțin, probabil de aia am și răgușit.
Restul, pe scurt
Revolut a picat din cauza unei pene la un centru de date Google Cloud din Marea Britanie, cu milioane de clienți afectați, iar noi suntem a șasea țară ca utilizare. Au fost afectate și Lloyds, ING Germania, Bank of Scotland. Morala: Revolut e bancă, nu cash, și fiecare trebuie să aibă un plan de rezervă și un pic de numerar la el.
Avocații vor să limiteze consultanța juridică dată de AI. Există un proiect de lege care cere ca astfel de consultanță să fie marcată clar. Pe de o parte își apără afacerea, pe de alta au dreptate cu riscul. Sfatul meu: poți cere puncte de vedere generale, dar nu da detalii concrete despre speța ta, pentru că prompturile ajung în corpul de antrenament. Și, între noi fie vorba, pe zona juridică Gemini se descurcă mai bine decât ChatGPT.
Spotify nu șterge muzica generată cu AI, doar n-o mai recomandă. O piesă suspectă de AI are de zece ori mai multe șanse să nu prindă pragul de 1.000 de ascultări de la care se plătesc drepturi, iar top 10 artiști AI au strâns totuși vreo 2,4 milioane de dolari. Buton de filtrare nu există nicăieri. Iar la Meta, conversațiile cu asistentul lor au ajuns din nou publice, 6.800 de linkuri cu o singură căutare, unele cu detalii private direct în titlu.
Perovskit la scară reală: Universitatea din Sydney a instalat vreo 7 metri pătrați de panouri cu perovskit și a ajuns la 23,5% eficiență. Materialul poate fi flexibil, se poate chiar pulveriza pe suprafețe, deci intră pe fațade și pe garduri. Recomandarea mea rămâne însă cea mai simplă: dacă ai spațiu, pune două în loc de unul.
Ford a bătut Dacia pentru al doilea an la rând: 54.589 de mașini asamblate la Craiova în trimestrul trei, față de aproape 53.000 la Mioveni. Ford a scăzut cu 6,2%, Dacia cu 14,9%, și umblă o foaie prin care se oferă peste 20.000 de lei celor cu 20 de ani vechime ca să-și dea demisia. Între timp, europarlamentarii au căzut de acord să înmoaie interdicția din 2035, cu o reducere de 87,5% a emisiilor și restul compensat prin oțel ecologic. Volkswagen chemă în service 72.700 de electrice, ID.3, ID.4, ID.7, ID.Buzz și Cupra Born fabricate între 2022 și 2025, cu risc de incendiu și cu încărcare limitată la 80%. Iar Slovacia a aprobat Tesla Full Self Driving Supervised, redenumit în Germania Assisted Driving ca să treacă votul. Votul la nivel european e programat în decembrie, Franța și Suedia sunt împotrivă.
Din spațiu: japonezii lansează misiunea MMX cu racheta H3, ajunge la Marte în august 2027 și aterizează de două ori pe Phobos, o lună de 22 de kilometri, ca să aducă probe înapoi în Australia în 2031. NASA a pus vreo 87 de milioane de dolari ca să ia 15% din ce aduc. Telescopul Euclid și-a descoperit prima cometă pe 8 octombrie, cu o orbită de 246.000 de ani. Iar Elon Musk vorbește despre o fuziune Tesla cu SpaceX și despre 456 de lansări de Starship pe an, când azi are voie 25, cu țintă de 10.000 pe an până în 2030 și 12 rampe care să trimită o rachetă pe oră. E cel mai mare visător al generației ăsteia, iar sunt oameni care pun bani pe visele lui.
Două lucruri pentru sănătate. Statinele nu scot colesterolul, cum crede toată lumea, ci stabilizează plăcile ca să nu plece și să nu facă blocaje. Pot da dureri musculare, slăbiciune și, în situații mai rare, afectarea țesutului muscular. Sunt printre cele mai prescrise medicamente, se dau ani la rând fără reevaluare, așa că verificați pastilele celor din familie și faceți-vă analizele, colesterolul e ieftin de testat. Și un studiu amplu, pe 742 de profesori și 2.305 cursuri din 10 facultăți, arată că telefonul la curs scade direct performanța. Dacă-ți sună sau îți vibrează, îți trebuie cel puțin două minute până te reconcentrezi. Vrei note mai bune repede? Lasă telefonul.
La final, recomandarea de carte: Viktor Frankl, „Omul în căutarea sensului vieții”. Autorul e un neurolog austriac, supraviețuitor al lagărelor naziste, care a scris-o în minte acolo, pentru că n-avea voie să scrie. Nu e o deplângere a condițiilor din lagăr, e despre ce face un om dus în situații extreme și cum își găsește rostul. O găsești de la vreo 28 de lei și e una dintre cele mai bune cărți pe care le poți citi în viața asta. Iar dacă aștepți GTA 6 ca mine, precomenzile au trecut deja de 600 de milioane. Ne vedem săptămâna viitoare.
