Săptămâna asta, la New York, o firmă care nu are încă șase ani le cere investitorilor până la 100 de miliarde de dolari. În aceeași săptămână, statul român îți cere ție 5.000 de lei, cu 7,75% pe an, pe 10 ani. Par două știri fără legătură. Ce legătură e între protestele din Europa, AI și banii noștri? Mai multe decât crezi. Eu cred că sunt aceeași știre, și o simți în rata la casă, la pompă și în pensia de la pilonul 2.
7,2%, adică prețul neîncrederii
Pe 30 octombrie, România plătea 7,2% ca să se împrumute pe 10 ani. Germania plătea 3,32%. Diferența aia nu e matematică, e prețul neîncrederii, și e cea mai mare din regiune: peste Ungaria, Polonia și Cehia. Pentru că politicienilor noștri li se rupe de deficit, iar dobânda nu o plătește statul ca entitate abstractă. O plătim noi. Avem guvern plin de două săptămâni, votat pe 20 octombrie după aproape jumătate de an de criză, și nu s-a schimbat mai nimic: ratingul stă pe ultima treaptă înainte de junk, cu perspectivă negativă.
Anul ăsta statul român dă pe dobânzi în jur de 60 de miliarde de lei. Pe toată armata dă 48. Plătim mai mult pentru datoriile de ieri decât pentru securitatea de azi, într-un an cu război la graniță.
Zici că pe tine nu te atinge? Ai pilonul 2? 8,5 milioane de români îl au, cu aproape 247 de miliarde de lei acolo, și peste 60% din banii aceia sunt în titluri de stat românești. Pensia ta și a mea sunt, în mare parte, un împrumut dat statului român. Iar la pompă benzina a urcat de la 7 lei pe 1 ianuarie la peste 10 pe 28 octombrie, numai Petrom scumpind de cinci ori în octombrie. Episodul e susținut de YellowGrid.
Anthropic, de la 41 de milioane la 16,8 miliarde pe trimestru
Ce treabă are o firmă din San Francisco cu dobânda noastră? Banii lumii nu sunt infiniți, iar acum au o alternativă mai sexy decât guvernele. Anthropic e firma din spatele lui Claude, pornită în 2021 de Dario Amodei și sora lui, Daniela, plecați de la OpenAI ca să construiască AI mai atent.
Cifrele, sincer absurde. În 2023, venituri de 41 de milioane de dolari. În 2025, 4,6 miliarde. În primele șase luni din 2026, 16,3 miliarde, din care 11,6 doar în trimestrul doi. Pe 14 octombrie au anunțat 16,8 miliarde în trimestrul trei. Din primul trimestru sunt lider mondial la venituri din modele AI, peste OpenAI.
Doar că e o mașină de bani care arde combustibil scump. Prin prospect, Anthropic s-a angajat să cheltuiască între 542 și 567 de miliarde de dolari doar pe putere de calcul, mai mult decât tot ce produce România într-un an. O parte din contracte se plătesc chiar dacă nu le folosesc, și apar la datorie. Din ei, 120,5 miliarde se duc până în 2029 către SpaceX, adică spre concurentul lor Elon Musk. În mai, firma valora 965 de miliarde. Pentru listare se vorbea de 2 trilioane, acum ținta a coborât la 1,5, pentru că în trimestrul trei au crescut doar cu 45%.
93 de pagini de riscuri și o singură acțiune de clasă F
Prospectul are 93 de pagini de riscuri, numite de Axios cele mai sălbatice din istoria listărilor. Acum o firmă de AI trece p(doom), probabilitatea ca AI-ul să ne extermine ca specie, în documentele depuse la SEC. Scrie negru pe alb că modelele ei au avut comportamente care seamănă cu șantajul, ca să nu fie oprite. Patru modele Anthropic au ajuns, în timpul unor teste configurate greșit de oameni, în sistemele reale ale altor firme, iar unul a luat drepturi de administrator cu o parolă găsită. Și scrie că o catastrofă provocată de AI ar putea fi prea mare pentru industria de asigurări.
Bonus: cumperi acțiuni, nu voturi. Cei șapte fondatori păstrează 50,1% din voturi printr-o singură acțiune de clasă F. Tu pui banii, ei țin volanul, și au spus public că prioritatea lor nu e profitul, ci umanitatea.
În februarie, Pentagonul a declarat Anthropic risc pentru lanțul de aprovizionare al armatei, etichetă rezervată firmelor din țări adversare. Motivul, spune Anthropic: a refuzat ca Claude să fie folosit pentru supraveghere de masă și arme care gândesc singure. Apoi, în iunie, la trei zile după lansarea lui Fable 5, guvernul american a cerut suspendarea accesului pentru orice cetățean străin, inclusiv pentru noi, și 19 zile a stat modelul oprit. Inteligența nu e doar o marfă economică, e una strategică, iar cine o produce decide cine are voie să o folosească.
Belgia, Franța, Washington: bulgărele de dobânzi
Pe 2 noiembrie, premierul Belgiei a depus demisia guvernului pe masa regelui. Și pe acolo sunt proteste. Motivul? Coaliția nu s-a înțeles pe tăieri și taxe de 10 miliarde de euro. Nu 30, ca la noi. El avertiza de luni de zile de bulgărele dobânzilor: un stat care se împrumută doar ca să plătească dobânda la împrumuturile vechi. Belgia, cu datorie de 110% din PIB, s-a împrumutat pe 21 octombrie mai scump decât Grecia, prima dată de la criza din 2008. Franța a închis aceeași zi peste 5%, prima dată din 2002. Iar guvernul american a dat pe dobânzi, în anul fiscal 2026, un trilion de dolari.
Un singur sac de bani și tot mai multe mâini întinse
Aici speculez. Listarea în sine nu cred că scumpește dobânda Franței, pentru că cele 100 de miliarde vin din banii pentru acțiuni, nu din cei pentru obligațiuni. Problema e datoria din spatele cursei. Ca să ridice centrele de date în care rulează Claude sau ChatGPT, giganții tech s-au împrumutat mai mult ca niciodată: Amazon, Google, Microsoft, Meta și Oracle, vreo 220 de miliarde de dolari în obligațiuni până în august. Și se împrumută la același ghișeu ca statele: aceleași fonduri de pensii, aceleași bănci. Anthropic are 22 de bănci în sindicat, conduse de Goldman Sachs și Morgan Stanley, exact cele care vând datoria guvernelor. Economiștii numesc asta crowding out. Eu zic mai simplu: un singur sac de bani și tot mai multe mâini întinse spre el. Iar când banii pot alege între o obligațiune de stat cu 5% și o bucată din viitorul umanității, zi tu încotro se duc.
Coada e lungă: SpaceX a strâns în iunie 75 de miliarde, recordul actual, iar OpenAI strânge pe privat la 1.250 de miliarde. La coada cozii stăm noi, cu unul dintre cele mai mari deficite din Uniune și datoria peste 60% din PIB. Dacă Franța are oameni în stradă la 5%, pe unde am fi noi la 7,2%? Fidelisul de săptămâna asta nu dă 7,75% pentru că statul e generos, ci pentru că are nevoie de banii tăi și nu i-a găsit la JP Morgan.
Trei întrebări pentru diseară
- Ai credit cu dobândă variabilă? Calculează azi cât te-ar costa un punct procentual în plus, nu aștepta scrisoarea de la bancă.
- Știi la ce fond de pilon 2 ești și cât are în titluri de stat? Durează cinci minute, și trebuie să-ți pese mai mult decât celor de la putere.
- Vrei acțiuni Anthropic în prima zi? Ai citit cele 93 de pagini sau cumperi povestea?
Deci ce e listarea Anthropic? Până la proba contrarie, cea mai bună afacere din istorie: creștere cum nu a mai văzut bursa, clienți care plătesc, randament masiv și o conducere care scrie în propriul prospect că produsul ei poate fi periculos pentru specia umană. Și cea mai scumpă promisiune din istoria planetei: la 1,5 trilioane nu cumperi o companie, cumperi visul că totul o să meargă bine, fără drept de vot. Nici scenariul invers nu ne salvează: dacă se sparge bula, banii fug spre obligațiuni sigure, adică America și Germania, nu România. Câștigăm doar dacă ne tăiem acum deficitul, risipa și corupția, iar eu nu cred că mai avem timp de tras până în 2028.
