Trăim vremuri urâte în presa auto și o să spun câteva adevăruri dure care vor deranja câteva ”gulere albe”. Cred însă că adevărul cauterizează. Nu scriu cu sângele ”cald”. Sunt deja nervos de câteva luni.
Mă gândesc serios dacă efortul masiv de a ține pe picioare acest blog mai merită.
Mă motivează ce am strâns alături de voi și pentru voi. O comunitate inimoasă și civilizată care își împarte experiența cu ceilalți. Aproape 200 de clipuri video originale și un canal YouTube cu 1,5 milioane de vizualizări, peste 1000 de postări, aproape 100.000 de vizite pe lună etc.
Știu că oamenii nu ar plăti ca să vină pe acest blog, să îl finanțeze ca pe o revistă. Eu încă o mai fac din plăcere pentru mașini, blog și duc totul strict pe socoteala mea. Camere video, accesorii, echipamente, editare video, hosting, webdesign sunt toate pe bani. Timpul este tot al meu. Mii de ore consumate până acum.
Nu aștept un venit suplimentar pentru ce fac aici deși simt că îl merit. Sute de mii de oameni au citit articolele mele, mii mi-au cerut și au primit un sfat de achiziție prin email, sute și-au cumpărat mașinile recomandate. Așadar știu că sunt relevant.
Din (ne)fericire eu nu sunt jurnalist auto ci doar un blogger care o face din hobby. De aceea pentru mine este ceva mai ușor să trec peste unele momente jignitoare oricum pentru orice profesionist media, care de altfel susține prin munca lui industria auto românească. Vorbim despre o industrie care nu își face publicitate și lasă revistele bune pe hârtie să dispară ori să preia masiv ”surorile” din străinătate ca să aibă cu ce umple paginile. Din redacții cedează și dispar oameni cu experiență care au testat sute de mașini și sunt înlocuiți de oameni noi plătiți prost. Ce să mai vorbim de TV sau internet… E suficient să arunci o privire scurtă ca să îți dai seama că toate produsele de gen sunt muribunde, prăfuite, banale și lipsite de pasiune. O mână de site-uri supraviețuiesc, din nou de pe urma lui Google sau facebook. Nu poți să le ceri unor profesioniști obosiți, puțini și prost plătiți să facă minuni fără buget. Nu le poți cere șefilor buget dacă ei nu încasează. Aici este sursa problemei.
Reclama, deși mai ieftină ca niciodată, aproape a dispărut de la TV iar pe net nici nu a sosit de-adevăratelea. Până azi, după trei ani de criză, nici un brand auto românesc nu a simțit măcar oportunitatea să intre într-un parteneriat important cu blogosfera, unde este cel mai ieftin să te expui. ”Specialiștii” din domeniul auto se fac că nu văd că mai mult de jumătate din decizia de cumpărare se ia după documentare pe bloguri. O spun statisticile. Ne lasă să le facem reclamă gratis la nesfârșit. Când spunem adevărul, ni se taie accesul la mașini. De ce crezi că nu mai vezi teste Chevrolet spre exemplu aici?
De ce se întâmplă așa? De ce stăm în mocirlă?
Păi, toată relația cu presa auto este tratată de mulți ”profesioniști” de prin birourile de marketing și PR precum o cheltuială și nu o investiție. O povară, nu o oportunitate.
Tot mai mulți importatori auto au ajuns să se comporte cu jurnaliștii cu nesimțire. Vorbesc de parcă îți fac un mare favor când îți dau o mașină la testare. Se bazează pe pasiunea cu care ne facem munca. Tu ești un puști sărac spre care au aruncat un pachet de gumă. ”Te sun eu zilele astea” este promisiunea din aceeași categorie. Mașinile din parcurile auto de presă sunt puține spre inexistente. NIMENI nu are pentru testare TOATE modele pe care teoretic le vinde în România. Unii nu au NICI o mașină zilele acestea. Ce să mai vorbim despre variantele diferite de caroserie – gen hatchback, sedan, break sau coupe. Ce să mai vorbim despre motorizări. Edițiile speciale sunt păsări și mai rare, în fapt, aproape dispărute. Testările se fac la noi pe termen de maximum 1-3 zile (în străinătate 7-14 zile), în unele cazuri chiar cu limită de kilometri. Evenimentele de lansare sunt tot mai rare așa că documentarea se face de multe ori pe internet după poze și YouTube.
Să dăm și nume. Eu cer deja de câțiva ani modele VW sau Audi. În afară de promisiuni și amânări am testat numai două modele. Pentru Audi, Porsche București Vest mai oferă mașini de presă deși nu ar fi fost treaba lor. Cred că voi colabora de acum cu ei pentru că par mai motivați decât compania-mamă. Pentru Skoda ori Seat discut tot cu un dealer inimos, Avia Motors și Alto Syncro pentru că oamenii de PR ai importatorului nu îmi răspund la email-uri. Oricum știu sigur că nu au aproape nici o mașină disponibilă. De la Fiat nici nu mai știu cu cine să iau legătură pentru că ultimii doi oameni și-au luat recent tălpășița, sătui probabil. Tot ei se ocupau de Alfa Romeo și Jeep, așa că veți înțelege de ce testez rar așa ceva. Volvo dă mașini rarisim la test, uneori murdare și cu rezervorul doar pe jumătate plin deși practica este oferirea mașinii gata de drum lung. Și nu am ajuns la modelele de lux Porsche, Bentley, Ferrari, Lamborghini care efectiv nu se dau niciodată, nici măcar dacă aduci un pilot să le conducă.
În rest sunt probleme PESTE TOT. Deși nu voi menționa aici alte mărci din respect pentru oamenii care se ocupă de comunicare, trebuie să spun că lucrurile nu sunt roz ci mai degrabă maro. Comunicatorii sunt munciți, stresați, puțini iar cei buni își caută deja alternative să plece spre altceva mai motivant. Îi înțeleg, pentru că trebuie să fie jenant să răspunzi zilnic la telefon și să spui că nu ai mașini de test, nu ai buget, nu ai carburant, nu ai rovinietă. Unii sunt însă pur și simplu nesimțiți și nu colaborează decât cu cei care le sunt lor… simpatici.
O să spuneți că toți își reduc cheltuielile și e normal așa. În perioade de criză teoria spune însă că ar trebui să te lupți cu toate armele pentru cota de piață. Cheltuiești ceva din ce ai agonisit și chiar dacă pe termen scurt pierzi bani, trebuie să fii cel care are felia cea mai mare din totalul vânzărilor. Așa știi sigur că atunci când revin vremurile bune tu vei fi liderul și vei face profituri mari ca în trecut. La noi e pe dos. În loc să facă o resetare a echipei de top-management, care nu demonstrează performanță, importatorii preferă să stea anchilozați în starea de așteptare. Visează la revenenirea vremurilor când clienții se înghesuiau ca oile în showroom iar ei nu trebuiau să facă nimic pentru salariile mari, mașinile de serviciu cu motoare mari, birourile mari și vacanțele mari. Toate acestea arată degradarea la care au ajuns. Ne jignesc și vă jignesc în fiecare zi.
Acesta este campionul negativ al comunicării cu presa. Brent Valmar, vicepreședintele APIA ne cere permanent să îi plângem pe umăr. În perioadele de boom cerea interzicerea mașinilor SH. Acum dă vina pe ele când ne spune că va ieși pe zero la sfârșitul anului din vânzările de mașini noi. Nu spune însă cât produce în service. Nu spune că la fel e și afară.
Însă chiar și așa, 95.000 de mașini vândute în total anul trecut în România, înseamnă un volum de peste un miliard de euro. Sunt bani mulți pe care industria auto îi drenează masiv dintr-o țară altfel săracă. Bani care vin de la clienți pentru care trebuie să arăți respect iar informarea este o parte a procesului.
E o chestiune de respect să oferi și să susții jurnaliștii să îți cunoască mașinile și să le prezinte publicului/clientelei.
O să și laud câțiva importatori cu care lucrez bine. Pe locul întâi BMW, pentru cel mai bun comunicator din industrie, Alex Șeremet. O pot confirma toți jurnaliștii. O echipă excelentă are și Renault. S-au profesionalizat progresiv și se bat pentru locul întâi la seriozitate. Dacia face mereu eforturi și au oameni buni ca Silviu Sepciu și Roxana Evanghelie. La fel Hyundai. Bilă albă și pentru Peugeot. Mazda și Mercedes folosesc serviciile unor agenții care fac deasemenea treabă bună. Pentru Skoda si Seat, respect cel mai serios vânzător de mașini, Lucian Vișan de la Avia Motors care este și cel mai bun comunicator al mărcii în România deși nu asta este treaba lui.
Așa arată lista scurtă. Prea scurtă.
Dacă ești jurnalist ori parte a industriei, comentează aici chiar și anonim. Ridică-ți vocea. Hai să pornim discuția și la vedere, nu doar între patru ochi sau la telefon. Știm cu toții cât de jos s-a ajuns și o recunosc ambele părți ale baricadei, doar că nimeni nu face nimic. Dacă nu spunem adevărurile dureroase, ne vom lăsa de meserie ca să nu supărăm pe nimeni.
George, mulțumesc că ai dat glas majorității ofurilor mele. Spun majorității pentru că sunt muuult mai multe. Eu am un blog auto și stau în provincie iar câteodată mi se face lehamite, în ciuda pasiunii, pentru că m-am săturat de concepțiile unor dealeri locali. Tu te plângi că ți se dă mașina la test doar pentru trei zile, vino în provincie și rar vei vedea o mașină mai mult de câteva ore. Tu te plângi că-ți dă mașina cu rezervorul pe jumătate, eu îți spun că au fost situații în care am pus eu carburant. OK, n-am un blog de audiența ta dar fiind un blog nișat are succesul lui: de pe blog s-au vândut câteva mașini, așa cum trafic mic cum e.
Am pățit tot felul de chestii nesimțite. Un dealer zonal m-a chemat la lansarea unei mașini. Văzând că nu mai dă nici un semn și se apropie ziua am sunat eu. Am aflat că invitația nu mai e valabilă pentru că și-au anunțat prezența mai mulți posibili clienți. Dacă nu sunam eu nici că mi-ar fi spus că invitația nu mai e valabilă. După 3 luni reprezentantul aceluiași dealer mi se confesează că n-a vândut decât două mașini din modelul respectiv în ciuda faptului că a avut o grămadă de invitați. Unde nu-i cap …
Respectele mele si jos palaria in fata ta!!!
NU baga in seama vulgaritatile si nesimirile i-a ce-i bun din critici si continua sa scrii pe acest blog. (NU le face „jocul”)
Eu te urmarest pe Tv si pe net de ceva vreme si iti urez multa bafta in tot ceea ce faci ca o faci al dreq de bine!!!
George, continuand sa scrii pe acest blog le dai peste nas tuturor celor pe care i-ai mentionat.
In Romania nu prea se munceste cu adevarat asa ca eu apreciez un om care face atata efort pentru o pasiune. Si sunt sigur ca si altii apreciaza acest lucru.
Tine-o tot asa!
hmmm… george, cam ceri imposibilul. adica ne ceri noua, celor din jurnalismul auto romanesc, bun, rau, cum o fi el, sa ne dam cu stangul in dreptul :)
tot ce pot sa iti spun este ca aceasta asa-zisa criza pur si simplu ne-a adus inapoi acum vreo 15 ani. ma rog, stam ceva mai bine, ca atunci se intampla sa iei masini la test doar ca si copilot sau in intervalul 11-17, doar in bucuresti sau, culmea tupeului, „pai da-te aici in parcare”…
ai remarcat bine: importatorul da reclama la revista/site/tv, care ar face bine sa se gudure si sa execute pozitiv articolul pentru ca la importator sa vina clientii ca vitele.
ce nu realizeaza oamenii de comunicare de la importatori este ca publicul de acum este muuuuult mai bine informat si mai matur decat acum 15 ani. respectul si corectitudinea sunt esentiale daca vrei increderea consumatorului. dar, daca unii au patentat chestii gen golf 6 in loc de golf 5 facelift, de ce sa nu o faca si ceilalti, right?
ce nu realizeaza sefii revistelor/siteurilor/emisiunilor tv este ca experienta redactorilor e necesar sa fie corect remunerata. insa mama (ei de) criza i-a invatat pe acesti oameni de afaceri de jungla sa apeleze doar la cifre. adica la reducerea cheltuielilor si evitarea investitiilor. plus scos bani din piatra seaca, daca se poate. ca doar criza e o justificare babana.
ce nu realizeaza redactorii, atat cei mai vechi ca si mine, cat si cei mai tinerei si care mananca orice zboara este ca nu are sens sa continuam balacareala asta, deoarece ne ducem in jos si, practic, amanam inevitabilul. adica o frumoasa si grandioasa distrugere a fenomenului presa auto adevarata. nu ca pana acum ar fi fost super, dar pe ici, pe colo, mai e reala si serioasa.
cred ca am spus prea multe, mai ales din postura ingrata in care trebuie sa critic oamenii si firmele cu care, practic, trebuie sa colaborez :)
pe de alta parte, esti constient ca ai ajuns sa ceri super-corectitudine intr-o tara si un mediu balcanic lovit de jungla post-comunista si de manelismul neo-comunism? adica vrei un volan momo ultimul racnet si original pe o vai mama ei de dacie 1300 rapciugoasa si rezolvata in spatele blocului.
eu deocamdata nu vad alta solutie decat sa continuu sa imi fac treaba decent si serios, fara concesii, dar si fara rautacisme. n-are sens sa ajungi in postura apia sau uzear, care si-au propus un fel de santaj impotriva importatorilor: „pe aia care nu dau bani de reclama cum si cat vrem noi, ii boicotam, ba ii mai si lovim la gioale”. Hmm… de fapt, sunt si bloggeri care aplica un procedeu similar: „adica nu ma bagi in seama? pai las’ ca vezi pe draq!”
ma opresc aici, ca iti plictisesc publicul :) se stie doar ca in internet trebuie sa fii scurt si concis (astept sa apara romanul scris pe twitter, culmea prozei).
in concluzie, nu te stresa. cu sau fara aceste discutii, lucrurile vor merge inspre mai rau, mana in mana cu criza. dupa care se vor decanta, direct proportional cu prosperitatea.
daca vom mai vedea in viata asta asa ceva :) :) :) (fanii teoriei conspiratiei ma inteleg!)
si eu sunt surprins de ce am citit :) in schimb atitudinea „vanzatorilor” de masini nu m-a surprins niciodata. aroganta maxima degeaba, ca ei de fapt nu stiu mai nimic despre masinile pe care le vand.
totusi zic eu ca lista celor buni nu e asa de scurta, deci te rog sa nu renunti asa de repede. inca 2 ani de crize si o sa se dea toti pe brazda :)
Eu cred ca 99% din jurnalismul auto e format din amatori. Citesc in reviste ca topgear articole care nu pot sa vina de la cineva care iubeste automobilul.
De cel de pe blogosfera nici nu mai zic….sunt doar niste soferi cu opinii cu pretentii de adevar.
Daca imi dai o masina iti pot scrie vreo 10 pagini despre masina aia si o sa stii cum e sa o conduci. te crucesti cand vezi ca in jumatate de pagina un asa zis jurnalist nu gaseste ce sa zica, altceva decat vorbe luate din mapa de presa.
Si acum imi aduc aminte de un testul cu Porsche 911 Turbo al unui baiat de la topgear ro. Tot ce a putut sa imi transmita dupa o calatorie peste mari si tari au fost date din mapa de presa.
De partea celalata, sunt convins ca oamenii sunt la fel.
Cei de la Volvo imi datoreaza cateva sute de lei. Mi-au dat masina cu jumatate de rezervor si am bagat motorina din banii mei, desi am primit garantie ca banii mi se vor intoarce. Iata ca au trecut 3 luni si nimic.
TV
1.Sper sa nu renunti la acest blog sau la partea cu masini pentru ca este interesant. Daca ai fi un pic mai dur cu masinile proaste si daca ai pune mai mult punctul pe „‘i” ti-as putea spune Jeremy Clarkson al romaniei :)) (intrun fel te inteleg nu vrei sa strici relatiile cu dealerii care INCA te servesc)
2.Presa din romania parca a innebunit majoritatea stirilor sunt traduse dupa articolele de afara, nimeni nu mai scrie un articol bun pe care sa il citesti cu placere.
3.Sper sa faci o emisiune la TV gen Top Gear sau Gadget Show
Acu 2 ani bmw facea reclama la un test cu masinilelor in Poiana. Nici o reprezentanta Bmw din romania nu a reusit sa imi dea vreo informatie. Nu e de mirare ca multi prefera reprezrntante auto in tari ce isi respecta clientii.dupa multe cautari am gasit un formular de inscriete pe site la bmw. Urma sa anunte ei ce si cum. Guess what? Nimic. Qed.
Oooo, George, de cand asteptam un asa articol. Multi vedem in fiecare zi aceste lucruri spuse de tine, dar, venind de la tine la modul cel mai fatis suna al naibi de bine! Stiu ce se intampla pe la showroom-istii auto (ca nu le pot spune profesionisti) si din prisma mea, a unui mic posibil client, dar si d.p.d.v. al unor oameni cu bani. E jale cum se vind masinile in RO, sau cum nu se vand. Mai sunt cativa profesionisti… cativa doar si pe termen scurt. Aroganta lor este comparabila cu a medicilor, care stim, se cred zei, uneori pe drept. Dar, cei din industria auto isi cam merita soarta. Si o sa le fie si mai greu de acum incolo. Se vor ruga de clienti asa cum se roaga ospatarii la terasele din Mamaia, sa intri la ei. Asa sa fie pana isi vor schimba atitudinea!
În primul rând mulţumesc pentru aprecieri! E chiar onorant. Trebuie să recunosc însă, fără prea mare încântare, că şi eu mă încadrez la rubrica aşa nu, şi eu sunt nevoit să refuz multe solicitări în primul rând pentru că resursele sunt limitate. Şi aici sunt câteva greşeli usturătoare pe care le-am făcut faţă de oameni destul de deschişi, maşini întârziate, programări greşite etc. Aş avea justificări, dar rezultatul contează şi din păcate nu e mereu cel mai bun.
Vreau doar să aduc în discuţie şi perspectiva de pe cealaltă parte a baricadei.
1. Este o problemă de resurse: număr de maşini şi bugetul pentru gestionarea lor. Şi vă rog să vă gândiţi că în parcul de presă BMW sunt maşini de peste 100.000 Euro – asta înseamnă depreciere, costuri de CASCO sau reparaţii, combustibil (câteva mii de euro pe luna se duc numai pe combustibil) şi spălare corectă a maşinilor.
Apoi ecuaţia e simplă – resursele de promovare se raportează la dimensiunile pieţei şi acum piaţa e la 30% din 2008. Să nu vorbim de presiunea pe preţ care a dimnuat semnificativ marjele în piaţa şi deci resursele care pot fi investite per unitate în comunicare (vezi cât costă acum un Polo şi cât costa în 2008, de exemplu).
Ştiu că fără promovare nu vinzi. Însă ar fi ideal ca rezultatele să fie cunatificabile şi să poţi
2. Cum analizez solicitările.
Eu sunt pus într-o postură poate mai dificilă decât mulţi alţii care oferă maşini la test din mai multe motive:
– din nou trebuie amintit sunt maşini foarte scumpe (nu am în parc maşină sub 40.000 Euro)
– sunt, marea majoritate, destul de sportive, mai sportive decât o maşina obişnuită
Când interacţionez cu o persoană nouă – fie jurnalist, fie blogger, există mereu rezerva dacă şite să conducă şi cum se va întoarce maşina. Nu e doar un risc financiar, e vorba şi de binele respectivului şi a celorlaţi oameni din trafic. Dau maşini la test de mai bine de 7 ani şi ştiu imediat cum arată un om care vrea doar să „îi dea” şi nu vrea să testeze, să înţeleagă şi apoi să scrie ceva despre maşina respectivă. Am văzut mulţi astfel de eroi desoebit de periculoşi. Îi recunoşti imediat cum se urcă în maşina sau de la prima privire aruncată spre maşină. Însă atunci e prea târziu, de multe ori, pentru că am în mână procesul verbal pregătit pentru test.
Şi ca să fie clar – nu e o problemă de jurnalist-blogger, e o problemă de om şi intersul lui. De-a lungul timpului am cunoscut „on-lineri” cu care e o plăcere să stai de vorbă despre maşini, la fel cum am cunoscut jurnalişti cu pretenţii care nu erau deloc pregătiţi… Nu există reguli, din păcate.
3. Recomandarea mea pentru o relaţie bună în lumea asta este un efort de comunicare din partea voastră. Refuz să există un PR care să nu reacţioneze imediat şi pozitiv faţă de cineva care arată că este bine informat sau are un plan coerent de a construi un material. Eu nu am refuzat pe nimeni care a venit cu un proiect de articol atunci când am văzut că are în spate o idee muncită decât atunci când resursele necesare chiar nu erau disponibile.
Cum a zis bine și Vali, dacă tu ca om al televiziunii, cunoscut de atâția ani ești tratat astfel, unul ca mine care încearcă să răzbată în această industrie, ce să mai zică.
Eu tot încerc pe un blog mediocru să fac ceva din pasiune, dar doar din niște banale test-drive-uri pe care le poate face orice viitor cumpărător, diferența este că eu scriu ulterior despre ele, teste de maxim o oră și nu de mașini date la teste câteva zile sau măcar ore, cum primesc normal jurnaliștii auto cunoscuți.
Și totuși reușesc să fiu mulțumit doar cu asta și merg cu speranța că voi ajunge cândva la nivelul tău.
Din pacate ai mare dreptate George – au ramas foarte putini oameni de comunicare in industria auto care mai misca lucrurile intr-un mod favorabil. Lucrez in presa de aprox. 5 ani si pot aduce cuvinte pozitive doar la adresa catorva oameni de PR. As vrea sa ii mentionez aici pe Alex Seremet (BMW) si pe Dana Barbulescu (Hyundai). Exemple concludente ca da, se poate! Amandoi au o super relatie profesionala cu majoritatea jurnalistilor seriosi. Exemple negative sunt prea multe din pacate pentru a merita mentionate…
Tu iti pui astfel de probleme pentru ca incerci sa fii corect, si in review-uri si in moderarea comentariilor. Pun pariu ca in situatia in care ai fi fost pupincurist, acum aveai la test orice! Intr-adevar, e posibil sa nu mai fi avut audienta din prezent!
Din pacate si in jurnalismul de IT se intampla ceva de genul, ajungandu-se in prezent ca la aparitia unui produs nou, mare parte din bloggeri sa scrie doar PRO si sa modereze strict comentariile, ca sa nu supere importatorul si sa faca teancuri din profitshare! Pacat! In ambele tipuri de jurnalism, auto si IT, nu stiu unde se va ajunge…
Eu intr-un fel ma bucur ca frecatorii de menta de prin reprezentante sunt asa cum sunt. Ei mi-au deschis ochii, si tin pe aceasta cale sa ii multumesc scroafei de la Skoda Compexit Cluj care mi-a zis ca ei nu scad in nici un fel pretul la plata integrala cash a masinii, ca Skoda Octavia e o masina ce se vinde bine si toti clientii lor platesc cash. O continuare nu mai avea rost in ai spune ca eram interesat de cumpararea a 3 masini. Drept urmare am luat calea Germaniei unde am primit un 18% generos la fiecare automobil mai dotat decat cel romanesc si unde am primit o relatie client-vanzator de poveste. Asta e… Romania aka Coreea de Nord.