Am un cont pe care nu l-am deschis aproape niciodată. A trebuit să mă reloghez ca să intru în el. N-am semnat nimic pentru el decât o dată, nu mi-am ales eu nivelul de risc, n-am pus conștient niciun leu din buzunar în el și are înăuntru 193.126,26 de lei. De 18 ani banii ăștia lucrează fără să mă uit la ei. E Pilonul 2, îl am din 2008, ca vreo 8,5 milioane de români. Iar anul trecut cineva a schimbat regulile după care o să-i primesc înapoi. Mi s-a părut un motiv suficient de bun să urmăresc banii.
Cel mai mare portofoliu de investiții din România
Dacă întrebi câți investitori sunt la bursă în România, răspunsul oficial e pe la 325.000 de conturi, record istoric. Răspunsul real e altul: 8.553.000 de români au un cont de investiții, conform ASF, la 31 iulie 2026. Fiecare are unități de fond, valoare de piață și randament anual, iar banii sunt în acțiuni și obligațiuni, adică fix ce face un investitor obișnuit. Diferența e că majoritatea nu s-au uitat niciodată la el.
La finalul lui iulie, Pilonul 2 avea 246,8 miliarde de lei, aproape 50 de miliarde de euro, cu 39% mai mult decât anul trecut. Împreună cu Pilonul 3, pensiile private ajung la circa 11,5% din PIB, a noua parte din economie. Intră 2 miliarde de lei pe lună în contribuții noi, cu o contribuție medie de 437 de lei. Iar din 2008 până azi, fondurile au produs pentru acești investitori tăcuți un câștig net de 108,6 miliarde de lei. Anunțul s-a făcut în premieră pe 10 august și pun pariu că nici tu n-ai auzit de el. Nici eu nu știusem până n-am făcut documentarea.
Deci nu vorbim de o linie mică pe fluturașul de salariu. Vorbim de cel mai mare portofoliu de investiții din țară. Și atunci întrebarea care duce tot episodul: dacă e al nostru, de ce nu l-am văzut niciodată?
Ești proprietar, dar nu ești la volan
Mecanismul e simplu și nimeni nu ți-l explică. Din salariul brut, 21% merge la CAS, adică la pensia de stat. Din felia aia, 4,75% e separată și trimisă într-un cont pe numele tău, la un administrator privat. Nu plătești nimic în plus, nu se scade din net, e parte din taxa pe care oricum o dai. Contribuția asta trebuia să crească la 6% încă din 2016, a fost înghețată, iar în 2018 a fost tăiată la 3,75%, în perioada în care se discuta serios despre naționalizarea Pilonului 2, ca în Ungaria sau Polonia. A revenit la 4,75% abia în 2024.
Fondul nu l-ai ales. Dacă aveai sub 35 de ani la angajare și n-ai semnat nimic în patru luni, ai fost repartizat aleatoriu. Eu m-am luat după colegi și am ales pe atunci ING Pensii, fiindcă suna mai occidental. Acolo s-a terminat puterea mea de decizie. Avem șapte fonduri în România, cu NN la peste două milioane de participanți, plus AZT Viitorul Tău de la Allianz Țiriac, Vital de la Metropolitan Life, Aripi de la Generali, singurul cu grad de risc ridicat, BCR și BRD.
Unde stau, fizic, cei 50 de miliarde de euro
Aici m-a pufnit râsul și mi-a pierit repede. 60% sunt în titluri de stat românești. Șase lei din zece. Cea mai mare parte din pensia ta privată e un împrumut pe care i l-ai dat statului român. Același stat care a decis să-ți dea ție felia de CAS, ca să o ia apoi înapoi cu dobândă. E drept, la dobânzile de acum, cam 7% pe titluri, nu e o afacere proastă. Nu bate inflația, dar bate banca.
Alte 29% sunt în acțiuni listate, adică 68 de miliarde de lei la finalul lui iulie, cea mai mare parte la București: Hidroelectrica, Romgaz, Banca Transilvania, OMV Petrom și restul indicelui BET. Când spuneam că Hidroelectrica e cea mai valoroasă companie de pe BVB, fondurile de pensii erau printre cei mai mari investitori instituționali ai ei. Fără Pilonul 2, bursa noastră ar fi o piață de cartier. Chiar și așa, e mai ușor să cumperi acțiuni din Germania sau din America decât de la tine de acasă.
Rezultatul: cam 91% din bani sunt investiți în România. Un investitor de pe orice altă piață ar numi asta concentrare. Toate ouăle în același coș, cu găină cu tot. Ca să fim corecți, nu e alegerea administratorilor, e alegerea legii. Legea 411 și normele ASF îi obligă să țină majoritatea banilor aici. Pentru economia României a fost o binecuvântare. Pentru tine, ca investitor, e o întrebare.
Cine ia comision pe drum
Aici sistemul chiar arată bine, spre lauda lui. Din contribuții nu se mai ia nimic, comisionul de 0,5% a fost eliminat în 2022. A rămas unul singur, de până la 0,07% pe lună din active, legat de performanță: dacă fondul bate inflația cu peste patru puncte, ia maximul, dacă e sub inflație ia 0,02%. Anual înseamnă 0,84%, aplicat la toată suma, în fiecare lună, timp de patruzeci de ani. De la începutul sistemului până la finalul lui 2021, administratorii încasaseră 3,3 miliarde de lei, cam un sfert din tot câștigul fondurilor de până atunci. Cifra vine de la ASF și a fost chiar motivul pentru care s-a tăiat comisionul din contribuții.
Mai apare o dată și statul: ASF ia propria taxă din comisioanele administratorilor, iar la noile fonduri de plată va lua până la 5% din comisioanele lor, lunar. De acolo ies și salariile pentru care se bat toți să ajungă în funcție, într-o instituție unde media netă e de trei ori venitul mediu pe țară și 95% dintre angajați au primă de performanță.
După toate feliile astea, ce rămâne pentru noi? 8,6% pe an, în medie, din 2008 încoace, la o inflație medie de 4,8%. Aproape patru procente pe an în termeni reali, iar anul trecut 19,2%, record. Pentru un produs pe care nu l-ai ales, nu l-ai urmărit și nu l-ai plătit conștient, e un randament pe care mulți dintre cei care se chinuie zilnic cu aplicații de trading nu îl fac. Aici time in the market a bătut de tot orice încercare de timing the market.
Un detaliu din raportul ASF pe care l-am citit de două ori ca să fiu sigur: 70% din toți banii din Pilonul 2 sunt în conturile a doar un sfert dintre participanți. Cel mai mare cont din România are 3,72 milioane de lei. Cel mai mic are un leu. Media, cam 25.250 de lei, e media dintre astea două.
Ce se schimbă din 5 ianuarie 2027
Până acum, la pensionare aveai două opțiuni: luai tot deodată sau în rate, în maximum 60 de plăți lunare. Alegeai tu. Peste 350.000 de români au făcut-o deja, cu aproape 8 miliarde de lei plătiți, iar majoritatea au luat tot. Legea 2/2026 schimbă trei lucruri:
1. Poți lua maximum 30% din cont ca plată unică. 2. Restul de 70% vine lunar, pe minimum opt ani sau pe viață, iar ritmul nu îl mai stabilești tu. 3. Banii se mută la o entitate nouă, un fond de plată, cu comisioanele lui și cu propria autorizare de la ASF.
Iar aici e partea de România. Pe 27 august, noul președinte al asociației administratorilor, Cristian Pascu, a spus public că primul fond de plată autorizat ar putea exista în septembrie, poate octombrie 2027. Legea intră în vigoare în ianuarie, mecanismul prin care se aplică nu există. Din declarațiile de până acum, până apare primul fond de plată se aplică regulile vechi. Dacă ai părinți care ies la pensie în următorul an, ține minte fraza asta, o să aibă nevoie de ea.
Simularea: aceiași bani, alt drum
Am luat din aplicația NN raportul cu toate contribuțiile mele din martie 2008 până azi și le-am pus pe alte drumuri, cu aceleași sume în aceleași luni, în lei, la cursul BNR din luna respectivă, net la net. Contribuții cumulate: 89.723 de lei. În cont, azi: 193.126 de lei, adică de 2,1 ori banii.
Aceiași bani puși 90% pe indice bursier global și 10% pe Bitcoin ar fi făcut de peste opt ori suma, undeva la 760.000 de lei. Bursa globală singură, cam de 3,7 ori. Aurul, de 3,6 ori. Depozitul bancar, doar plus 40%, adică nici inflația nu ar fi fost acoperită, exact ce arătam și acum câteva săptămâni.
Numai că graficul care contează nu e cel cu cifra finală, e cel cu văile. Ca să ajungi la cifra de la Bitcoin trebuia să contribui lună de lună prin două prăbușiri de peste 80%, în 2018 și în 2022. Ca să ajungi la cifra de la indice, trebuia să treci prin minus 50% în 2008 și să mergi mai departe. Pilonul 2 a trecut prin toate cu scăderi mult mai mici și fără să faci nimic, nici măcar să te uiți. Eu, sincer, în 2022 am vândut lucruri pe care n-ar fi trebuit să le vând, poveste pe care am spus-o în episodul despre cele șapte greșeli. Nu sunt deloc sigur că aș fi ținut linia.
Și asta e adevărata lecție a simulării, care nu e cea la care mă așteptam. Cel mai mare avantaj al Pilonului 2 nu e randamentul, e că nu poți face nicio prostie cu el. Nu poți vinde în panică, nu poți sări de la un fond la altul, nu poți uita să contribui. Sistemul ne-a protejat de noi înșine. Iar cel mai mare dezavantaj e exact același lucru: nu poți face nimic, nici bine, nici rău, nici dacă ai o urgență reală.
Ce construiesc eu peste el
Pilonul 2 merge tocmai pentru că nu mă pot băga în el. Pentru tot ce investesc peste el vreau opusul: să aleg eu piața, alocarea și ritmul. Episodul e făcut cu sprijinul Freedom24, partenerul seriei, și acolo îmi setez partea pe care o controlez, recurent, ca să nu mă mai gândesc la ea lunar.
Patru diferențe pe care le urmăresc. Prima, geografia: Pilonul 2 e 91% România, așa că banii de deasupra îi vreau în lume, într-un ETF UCITS pe MSCI World sau All World, cu peste 1.500 de companii din vreo 25 de țări. Când România strănută, portofoliul internațional abia observă. A doua, costurile: TER-ul la ETF-urile mari pe indici globali e 0,12-0,2% pe an, față de maximum 0,84% la Pilonul 2, iar comisionul de tranzacționare îl vezi înainte să dai ordinul. A treia, lichiditatea: banii ăștia nu așteaptă până la 65 de ani și până la un fond de plată. A patra, ritmul: o sumă lunară în ziua de salariu și gata.
Tranșa a patra din portofoliul public: până acum am pus 1.000 de euro pe apărare europeană, așa cum am explicat când am început, vreo 2.000 pe rețele și energie, plus tranșa de spațiu, unde am cumpărat SpaceX și, surprinzător, sunt deja pe plus cu peste 10%. Grid EU, ETF-ul pe energie în Europa, stă la minus 1,1%, iar cel pe apărare aproape de linia de plutire. Azi, 2.000 de euro într-un ETF UCITS pe acțiuni globale, cu o regulă în plus: tranșa asta e contrapondere la Pilonul 2. Dacă pensia mea privată e 91% România, banii ăștia sunt 0% România. Orizont, ani de zile. Temă satelit, câteva procente din tot. Nucleul rămâne plictisitor.
Riscurile le spun tot eu, nu vreau să le descoperiți voi. Pilonul 2 e concentrat într-o singură țară și o singură monedă, iar regulile pot fi schimbate oricând în Parlament, cum s-a și întâmplat. Cei 19% de anul trecut sunt excepția, nu norma, iar 2022 a fost cel mai slab an din istoria sistemului. Un ETF global cade și el cu 30-50% în anii proști și nimeni nu te oprește să vinzi jos. Cu dobânzile și cu energia în halul în care sunt acum, următorii optsprezece ani nu o să semene cu ultimii optsprezece.
Un lucru concret de făcut după materialul ăsta: peste un milion și jumătate de români au cont online la administratorul lor, restul până la 8,5 milioane nu au. Intră pe site-ul ASF, află cu CNP-ul în ce fond ești, fă-ți cont și uită-te. Îți ia cinci minute. Pilonul 2 e cel mai bun produs financiar pe care nu l-ai ales niciodată. Livrează, dar nu ești tu la volan, iar din ianuarie o să-l controlezi și mai puțin. Deasupra lui, volanul e al tău. Zi-mi în comentarii când ți-ai verificat ultima dată contul.
