Salutare tuturor! La acest #IGDLCC am stat de vorbă cu Cristian Onețiu — antreprenor, consultant și unul dintre cei mai clari gânditori de business pe care îi știu în România. Subiectul episodului a fost exact ceea ce simte toată lumea la momentul ăsta, dar puțini articulează coerent: de ce nu mai circulă banii ca înainte și ce facem noi, ca oameni și antreprenori, în mijlocul corecției din 2026.
„A dispărut suta virtuală" — cum s-au blocat plățile în economie
Discuția a început direct, fără încălzire: Cristian a observat că în piață a apărut un fenomen pe care băncile îl numesc tehnic incidente la plată. Furnizorii nu mai primesc banii la timp, clienți considerați solizi întârzie sau nu mai plătesc deloc, iar efectul de domino blochează lanțuri întregi de business.
„A dispărut suta virtuală. Nu mai circulă. Lipsește cineva din ecuație." — cu vorba asta, Cristian a rezumat în câteva cuvinte ce se întâmplă: lichiditatea dispare din vasele comunicante ale economiei.
Motivele sunt multiple și se suprapun: campania electorală s-a terminat, banii europeni din PNRR au intrat cu întârziere și parțial, TVA-ul a crescut, impozitele pe dividende au crescut, impozitul pe proprietăți a crescut. Practic, s-a taxat tot — inclusiv fiecare consumator final prin TVA, nu doar antreprenorii.
Corecția pe toate planurile: economie, mentalitate, AI, politică
Cristian Onețiu nu vede criza asta ca pe un simplu șoc de lichiditate. El o numește corecție pe toate planurile — economică, de mentalitate, civică și tehnologică.
„E o corecție inclusiv cu AI. Cu bula AI va fi tot o corecție. Vor rămâne, ca și după Bula.com, proiectele serioase — și Amazon a fost parte din Bula.com." Cei care au construit cu cap în acea perioadă au supraviețuit și au câștigat piața. La fel va fi și acum.
La nivel de mentalitate colectivă, vorbim despre o corecție întârziată: România nu a înțeles niciodată cu adevărat că democrația nu înseamnă un nou stăpân care să ne salveze, ci premisele egale, meritocratice de a ne câștiga libertatea, cariera și vocea. „Să nu mai așteptăm o Europă care să vină să ne pună bocancul pe cap, ci să ne creeze premizele."
Pe zona imobiliară, Cristian a nuanțat o discuție pe care o aud des și pe la mine: nu toate zonele sunt la fel. Zonele premium — Floreasca, nordul Bucureștiului — nu au scăzut niciodată în criză și nu vor scădea nici acum. Piața are straturi, iar presiunea va fi mai mare pe orașele mici, pe clădirile vechi și pe zonele cu mix industrial-rezidențial.
Guvern, taxe și datoria publică: o aritmetică dureroasă
Una dintre cele mai tăioase analize din episod a fost despre ce a promis guvernul și ce a livrat. Promisiunea inițială: 10 miliarde de la antreprenori prin taxe, 10 miliarde economii interne, 10 miliarde atrase din exterior. Realitatea: doar taxele au mers.
Economiile interne nu s-au materializat — reforma în administrație nu a pornit. Banii din PNRR au fost parțial pierduți pentru că documentațiile nu au fost completate la timp. „Noi de ce am acceptat TVA mai mare? De ce la noi merge printr-o lege și la ei nu se poate?"
Cristian a adus în discuție și un element de care puțini vorbesc: dobânda la datoria publică. România s-a împrumutat ultima dată cu 10% dobândă anuală — față de 8% cât era înainte. Cu un deficit structural nereformat, ratingul de țară riscă să fie retrogradat, iar costul împrumuturilor va crește și mai mult. „3% din total consum în țara asta sunt o grămadă de bani. 1% acoperă incompetența unui guvern pentru un an. Ei își câștigă timp pe banii noștri."
Antreprenorii asumați vs. antreprenorii de ocazie
Mi-a plăcut mult distincția pe care Cristian a făcut-o între două categorii de antreprenori. Antreprenorii asumați percep antreprenoriatul ca o identitate, nu ca o ocupație. Au mai trecut prin criză, pandemie, schimbări de lege, controale. Nu e nimic nou — e doar mai complex.
Antreprenorii de ocazie vor migra, zice Cristian, cel mai probabil spre stat — care rămâne cel mai bun angajator în România: plătește bine, cere puțin, nu te dă afară. Ironic, băncile însele reflectă asta: angajatul la stat are cel mai bun scoring de creditare. „Chiar și sistemul bancar zice: dacă ești la stat ești boier."
Lovitura cea mai grea nu vine din taxe sau din dobânzi — vine din AI și automatizare. Competitorul care s-a optimizat rapid poate livra cu 30% mai ieftin, nu pentru că nu plătește taxe, ci pentru că a eficientizat procesele. Dacă nu adopți instrumentele astea acum, în procese simple și repetitive, rămâi în urmă indiferent ce altceva faci bine.
Zeciuiala, listările la bursă și primăriile ca instrumente financiare
Cristian a venit și cu câteva soluții concrete. Prima, personală: zeciuiala e sfântă — 10% din ce câștigi, plasați în afara businessului tău. Nu în mașini sau renovări, ci în active fracționate: aur, apartamente mici, conturi în mai multe valute și jurisdicții. „10% puse disciplinat în 10 ani te fac boier. Adică ai sentimentul de libertate și liniște când vine furtuna."
La nivel macroeconomic, a vorbit despre listarea la bursă a unor companii de stat — minim 5-6 companii valoroase, pline de sinecuri politice, care prin transparență și corporate governance obligatoriu s-ar restructura rapid. Modelul Hidroelectrica funcționează. „Când listezi la bursă nu mai poți s-o arzi cu bossul tău. Trebuie transparență față de investitori."
O idee și mai provocatoare: primăriile care emit instrumente financiare proprii, obligațiuni locale prin care cetățenii devin acționari în comunitatea lor. Dacă pui bani în primărie, ai skin in the game — urmărești ce se întâmplă cu ei nu din spirit civic, ci din interes direct. Se schimbă complet relația cetățean-administrație.
Performanță, leadership și lecția grădiniței
Episodul s-a încheiat cu o reflecție mai profundă despre ce ne lipsește cu adevărat: cultura performanței. Nu apreciem performanța, nu o practicăm, nu o votăm. Alegem lideri care seamănă cu noi — și dacă noi dăm vina pe alții, evităm responsabilitatea și căutăm ziua ușoară, îi vom alege pe cei care fac exact asta.
Cristian a adus exemplul judecătoarei Moroșanu și al judecătorului Beșu — o mână de oameni care au curajul să iasă din sistem. La fel, Dragoș Anastasiu a spart gheața pentru antreprenorii cu spirit civic: dacă vrei să schimbi ceva în România, trebuie să intri în politică și să accepți că vei fi primul sacrificat.
„Până nu faci disciplinat ceva, nu poți să apreciezi un om disciplinat. Și până nu schimbăm noi, n-o să putem alege altfel — pentru că nu avem în noi lucrurile pe care le așteptăm de la liderii noștri."
O conversație dificilă, dar necesară. Cristian Onețiu nu îndulcește nimic și tocmai de aia merită ascultat. Îl găsiți la YellowGrid.ro, proiectul de tehnologie energetică despre care am vorbit în episod.
Dacă vrei să nu ratezi niciun episod IGDLCC, abonează-te la canal. Și dacă ți-a folosit discuția asta, dă-i mai departe — sunt sigur că și prietenii tăi antreprenori au nevoie să audă asta.
Lecturi conexe pe buhnici.ro: Iancu Guda despre recesiunea care vine și Ce am învățat din IPO-ul Hidroelectrica.
Vrei să susții conținutul independent și să ai acces la episoade bonus, materiale exclusive și comunitatea membrilor?
Devino membru al canalului: youtube.com/channel/UCNz5n8PoSGYSwkOH_SMnl2A/join
