Salutare tuturor! Ediția 347 din #CURIOSITY a început cu o ceartă între mine și Radu pe o chestie absolut inutilă: dacă 347 se împarte la ceva. Nu se împarte, e număr prim, și am pus AI-ul să ne spună de cât timp n-am mai prins unul. Răspuns: de zece ediții, adică vreo două luni și jumătate, cam exact de când nu avem guvern. Dincolo de glumă, săptămâna asta a fost una serioasă: două reactoare stau la Cernavodă și ni se pregătește scumpirea curentului, ChatGPT începe să bage reclame în conversații, Dacia își oprește linia de la Mioveni câteva zile, iar cercetătorii vorbesc din ce în ce mai relaxat despre momentul în care vom opri îmbătrânirea. Le luăm pe rând.
Cernavodă stă, iar curentul se scumpește. Cât de rău e, de fapt
Cele două reactoare oprite de la Cernavodă, adică 900 MW în bandă, rămân oprite încă cel puțin două săptămâni. Autoritățile ne-au avertizat deja că se scumpește curentul, fără să spună exact cu cât, dar cu precizarea că nu va ajunge la 50%. Eu și Radu știm amândoi ce înseamnă asta în practică: media nu va crește cu 50%, dar vor fi momente în care energia va costa dublu. Ceea ce am văzut în ultima vreme seamănă suspect cu un sondaj de piață făcut prin știri, ca să vadă cine sare și cât.
Ca să nu rămânem la vorbe, am deschis Transelectrica în direct, la 15:49, în timp ce înregistram. Fotovoltaicul era la 39,25%, eolianul în jur de 24%, hidrocarburile la 10%, cărbunele și hidro sub ele. Nuclearul: zero. Hidrocentralele mari: aproape zero, pentru că nu avem nici apă destulă în baraje. Cu alte cuvinte, România reușea în momentul acela să scoată vreo două treimi din coș din regenerabile, care sunt cele mai ieftine la sursă. Toate celelalte ne costă ceva în plus, fie ca transport de material, fie ca pornire a unui grup. Iar partea care mă apasă e alta: la 19:30 e deja întuneric, panourile nu mai produc, și tocmai acolo apare importul scump. Dacă vreți să înțelegeți de ce facturile se mișcă așa și cine câștigă din asta, am explicat pe larg ce este un prosumator și pe cine încurcă de fapt.
De ce mănâncă AI-ul atât de mulți electroni: povestea becului de 60 W
Am fost la un eveniment al celor de la Prysmian, una dintre cele mai mari companii care produc efectiv în țara asta și despre care n-a auzit aproape nimeni. Fac fibră optică, fac cabluri de putere, operează chiar și vapoare care pun cabluri submarine. Pentru ei mi-am pregătit o paralelă pe care vreau să o lăsați să vă stea în cap.
La fiecare revoluție industrială, consumul nu a scăzut odată cu eficiența. A crescut. Gândiți-vă la bec. Aveam becuri de 100 W, iar cel de 60 W era varianta economică. O lustră avea trei becuri, deci porneai de la 300 W doar ca să faci lumină într-o cameră cu sticlă opacă. Azi becurile LED consumă o fracțiune din asta, numai că nu mai avem trei surse de lumină în casă. Avem sute. Spoturi, benzi, veioze, lumini indirecte. Eficiența pe bec a crescut de zeci de ori, iar consumul total nu a scăzut pe măsură, pentru că ne-am permis să folosim mult mai multă lumină.
Exact asta se întâmplă acum cu centrele de date. Fiecare generație de cip e mai eficientă pe operație, și tocmai de aceea rulăm de mii de ori mai multe operații. Nu e un paradox, e regula. Iar factura o împărțim cu toții, pentru că electronii vin din aceeași rețea. Despre mecanismul din spatele acestei scumpiri și despre cine profită concret am făcut un material separat: curentul se scumpește din cauza AI, iar întrebarea e cine profită.
200 de litri de țuică fără taxe, în țara cu cel mai mare consum de alcool
Aici o să fiu direct, chiar dacă e o veste pe care mulți o primesc cu bucurie. Limita pentru producția casnică de alcool neaccizabil a urcat de la 50 la 200 de litri. Românii vor putea produce acasă 200 de litri de țuică sau pălincă fără să plătească taxe, oficial pentru consum personal, pentru familie și pentru musafiri. Știm cu toții cât de elastică e noțiunea de consum personal.
Problema e contextul. Consumăm 17 litri de alcool pur pe an per persoană de la 15 ani în sus și stăm în capul listei la nivel mondial. În același timp, suntem populația numărul unu în Europa care moare din cauza bolilor cardiovasculare, iar alcoolul ajută masiv la asta. Deci creștem producția de alcool, la jocurile de noroc nu s-a rezolvat mai nimic, și e liniște. Îmi place pruna românească și mi se pare o resursă reală, spre deosebire de scoțienii care trebuie să distileze cereale. Dar hai să nu ne mințim că asta e o politică de sănătate publică.
ChatGPT bagă reclame în conversații. Și nu o să îți dai seama care sunt
Am intrat live pe platforma de reclame a OpenAI și am făcut exercițiul până la capăt. Te loghezi, îți pune în față o ofertă de bun venit de tipul cheltuie 1.250 de lei și primești încă 1.250 de lei credit, exact structura pe care Google o are de ani de zile. Apoi îi dai un site, iar sistemul se uită singur la ce vinzi și îți propune el creativul. I-am dat gb.ro și, în câteva secunde, scosese un mesaj despre travel tech, cu un trepied în imagine. Prea simplu, sincer.
Ce mă deranjează nu e că OpenAI vrea să facă bani. E că modelul ăsta intră în conflict direct cu motivul pentru care folosim asistentul. Când întrebi care e cel mai bun trepied de călătorie, vrei un agent care caută tot internetul ca să îți facă viața mai bună și să îți găsească prețul corect. În schimb, răspunsul va fi parțial influențat de cine a plătit ca să apară acolo. Și n-o să fie marcat cu un banner roșu. Ne întoarcem la aceeași lecție, pe care o repet de prea mulți ani: dacă produsul este gratuit, tu ești produsul.
Agenții Meta au fost banați pe Amazon pentru că găseau prețuri prea mici
Fix în aceeași logică se încadrează și știrea asta. Agenții celor de la Meta au fost blocați pe Amazon, iar motivul e delicios de sincer: găseau prea ușor cel mai bun preț la orice produs. Când un agent îți aduce direct varianta cea mai ieftină, toată zona de produse sponsorizate devine inutilă, iar acolo e o bucată serioasă din veniturile platformei. Deci avem două mișcări simultane: asistenții încep să vândă spațiu publicitar, iar magazinele încep să blocheze asistenții care strică licitația. Nu e o coincidență.
Google deschide SynthID pentru toată lumea, inclusiv pentru text
Google a făcut SynthID disponibil publicului larg și mi se pare un avertisment amical bine plasat. Încarci o poză, un fișier audio, un video sau lipești un text, și îți spune dacă a fost creat cu inteligență artificială, ba chiar și cu ce unealtă. Am testat live cu pozele noastre: pe cele reale a răspuns curat că nu detectează nimic, iar pe singura imagine modificată cu ChatGPT a sărit imediat.
Partea pe care puțini o știu e că watermark-ul nu mai e vizibil. La Nano Banana aveai steluța în colț, acum nu mai ai nimic, pentru că marcajul e invizibil și stă în structura fișierului. Iar la text marcajul vine din alegerea cuvintelor și din construcția narațiunii, un pattern pe care ochiul nu îl vede. Nu vă chinuiți să îl ștergeți.
Haiku 5.5 și Mistral Large 4: a început optimizarea
Anthropic a lansat Haiku 5.5, modelul lor de intrare, care e cu vreo trei sferturi mai ieftin de rulat pe API decât Haiku 4.5 și devine astfel cel mai ieftin din gama lor. Practic ia locul lui Sonnet pentru volumele mari, gen relații cu clienții, pentru că e deja suficient de bun pe sarcinile repetitive. Pe comparațiile de knowledge work și computer use diferența e mare: 72,4% față de 49% pentru modelul de intrare al OpenAI.
Și din Europa avem vești bune. Mistral, cel mai mare startup de AI open source din Europa, a scos Mistral Large 4, un model cu un trilion de parametri nativi din care 52 de miliarde sunt activi, multimodal și agentic. Deocamdată e disponibil doar prin API, pentru că nu ai acasă memoria necesară să îl rulezi. Pe benchmark-uri stă bine față de modelele chinezești, iar prețul pe milionul de token îl face competitiv.
Concluzia pe care am tras-o împreună cu Radu e că am intrat în faza de optimizare, și nu pentru că le-a păsat de buzunarul nostru, ci pentru că se bat între ei. Slavă Domnului că se bat. Doar așa se ieftinește, iar cartelul nu s-a închis încă.
Memoria HBM, limita reală a agenților AI
Aici e cea mai interesantă cifră a ediției. Există o evaluare care spune că în următorul an nu vor putea exista simultan activi pe internet mai mult de aproximativ 170 de milioane de agenți de ultimă generație. Motivul nu e puterea de calcul, e memoria high bandwidth. Tot ce se livrează până în 2027 nu poate duce mai mult de atât. În schimb, pe modele mai ieftine de tip Haiku se poate merge până spre 1,9 miliarde de instanțe.
Tradus: dacă memoria din centrele de date ar deservi doar modelele de frontieră, din 8 miliarde de oameni doar câteva milioane ar avea acces simultan. Memoria e sold out pe următorii trei ani, iar eu cred că se va scumpi din nou, probabil se va dubla. Estimarea celor de la Epoch pune undeva între 140 și 720 de milioane echivalent angajați full time acești agenți, iar aici am o opinie un pic divergentă față de ei. Dar ideea de bază stă: un abonament de vreo 100 de lei îți cumpără deja ceva care lucrează non stop și e suficient de bun pentru multe sarcini.
Neuralink a ajuns la viteză de gamer
După 500 de ore de date din creier, Neuralink spune că a ajuns la o viteză de control al cursorului de 11,32 biți pe secundă. Ca să înțelegeți ce înseamnă, gamerii foarte avansați ajung la 16. Deci chipul implantat te duce deja în zona performanței umane de vârf, iar următorul pas la care lucrează sunt cursorii care se teleportează, adică ținta sare automat acolo unde te uiți. Partea amuzantă e că nu există anticheat pentru asta, fiindcă omul interacționează cu hardware-ul ca orice alt om. La competițiile de gaming o să fie nevoie de verificări pe loc, cu mâna prin păr.
Genunchi regenerați și celule anti-cancer făcute direct în corp
La capitolul sănătate avem două știri care mi-au făcut ziua. Cei de la Stanford spun că au găsit parola pentru cartilajul genunchiului: o proteină numită 15-PGDH. Dacă o blochezi, cartilajul se regenerează și se previne artroza care apare după leziuni de menisc sau de ligament încrucișat. Mostrele de cartilaj uman de la pacienți operați au răspuns similar, iar există deja un inhibitor oral, sub formă de pastilă, cu faza întâi de studii clinice încheiată fără probleme de siguranță. Nu cunosc pe nimeni care să nu aibă o problemă cu măcar un genunchi, așa că hai să o facem.
A doua e despre terapia CAR-T, care schimbă deja tratamentul anumitor tipuri de cancer, dar e complicată, scumpă și lentă, pentru că trebuie să îți scoată celulele imune, să le trimită într-un laborator specializat unde sunt modificate genetic și apoi să le reintroducă. Cercetătorii de la UCSF lucrează la crearea acestor celule direct în corp. Dacă iese, se schimbă complet economia tratamentului.
Longevity escape velocity: momentul în care fugim mai repede decât moartea
Urmează un termen pe care o să îl auziți din ce în ce mai des: longevity escape velocity. Radu a tradus-o spontan cu cât de repede fugi de moarte, iar mie mi-a plăcut. Logica e simplă. Acum ne încetinim îmbătrânirea prin dietă, sport, somn și tot felul de terapii. Pasul următor e să o oprești, iar se estimează că în următorii cinci ani vom putea face exact asta. De acolo înainte vine partea de escape velocity, în care începi să întinerești în sens invers.
Numai că nu poți face reverse la maximum. Dacă te apropii de 70 sau 80 de ani, va fi foarte greu. De aceea contează enorm să ajungi la momentul acela cu genunchii întregi și cu inima în regulă. Am întrebat deja câțiva oameni foarte deștepți, inclusiv din industria farma, oameni care văd conceptul în laborator, și acum vă întreb și pe voi, pentru că o să citesc comentariile în pregătirea unui episod dedicat din #IGDLCC: dacă ai putea să întinerești, la ce vârstă ai vrea să rămâi? Radu a zis între 40 și 50, pe argumentul că ai experiență și înțelepciune și totul devine mai ușor. Eu înclin spre o combinație de vitalitate și curiozitate, pentru că dacă știi că vei trăi mult mai mult, îți permiți să redevii curios.
Dacia oprește Mioveni, Tesla bate recorduri
Dacia suspendă producția la Mioveni între 9 și 12 octombrie, deci de vineri până marți, un fel de șomaj tehnic de câteva zile, cu motivul oficial că cererea scade și trebuie aliniat ritmul la comenzi. La Mioveni se face Duster, iar oamenii stau pe acasă. Explicația pusă pe masă e prețul în creștere al energiei, și aici îmi permit să nu fiu de acord: energia se scumpește peste tot, nu doar la noi. Între timp au pus pe picioare fabrici în India și în Turcia, mai ieftine, și mută producție acolo. Asta e discuția reală, nu factura la curent. Dacă vreți un exemplu de cât de bine poate ieși o Dacie când iese bine, am scris despre Dacia Spring de 100 CP și un leu pe kilometru.
De partea cealaltă, Tesla a vândut aproape jumătate de milion de vehicule în trimestrul trei, cu circa 2% sub recordul de anul trecut din același interval, și vinde foarte bine și bateriile, inclusiv mega pack-uri către bulgari. În câteva zile ar trebui să vedem noul Roadster, pe care îl aștept cu curiozitate reală. Tot la capitolul auto, vă recomand și clipul meu despre Ferrari Luce, primul contact cu un Ferrari care nu mai e un Ferrari.
Huawei Watch D3, ceasul care chiar îți ia tensiunea
Închei cu un gadget despre care nu pot să vorbesc detașat. Watch D3 măsoară tensiunea arterială în mod certificat medical, adică te poți duce cu rezultatele la doctor. Vă spun din start că medicii pot fi reticenți și că ajută să ai deja o relație cu medicul tău, dar suntem în punctul în care ceasul poate să spună clar că ai o problemă cu inima.
Face diferențe fine la măsurare. Dacă stai pe scaun cu un picior sub tine, valoarea iese un pic mai mare, pentru că inima pompează mai tare. Cel mai bine lucrează noaptea, în somn, pentru că acolo nu există tensiunea de halat alb și nu somatizezi, iar din multele măsurători pe zi îți construiește un grafic excepțional. Pe mine mi-a zis că sunt în regulă pentru vârsta mea, cu câteva situații în care sunt un pic peste. În România cel mai mare ucigaș nu e traficul, e cardiovascularul, cu aproape jumătate din decese. Săptămâna asta am aflat de două persoane care au murit din cauza asta, așa că o spun fără ambalaj: mergeți și verificați-vă. Știu că e greu când ai anxietate, când nu ai bani sau când ți-e frică, și știu că amânăm momentul la maxim. Faceți-o oricum. Dacă nu o faceți pentru voi, faceți-o pentru oamenii din jur. Despre cum ajung ceasurile astea să măsoare corect am scris mai pe larg în reviewul Huawei GT5 și GT5 Pro.
Dacă ați ajuns până aici, ediția întreagă e mult mai lungă și mai amuzantă decât rezumatul, inclusiv partea cu țestoasa găsită vie după zece ani sub podea și tabloul de 30 de dolari vândut cu 1,35 milioane. Vă aștept cu răspunsul la întrebarea despre vârstă în comentarii, iar dacă vreți contextul ediției anterioare, am scris și despre robotul Apple, camioanele NVIDIA cu nisip și butonul magic de la Dacia. Abonați-vă pe YouTube ca să nu pierdeți ediția următoare.
