Salutare tuturor! Ediția 345 din #CURIOSITY a ieșit lungă și cu de toate: hackeri care s-au supărat și au spart fix site-ul FBI, un blockchain oprit din mers, tehnomiliardarii din AI care cer un guvern mondial la ONU, concedieri pe bandă în IT-ul de la noi și un Mac Studio care costă cât o mașină decentă. Plus un teaser despre site-ul nou pe care l-am construit prin vibe coding. Le luăm pe rând.
Shiny Hunters s-au enervat și au spart FBI-ul
Povestea săptămânii vine din zona în care nu te aștepți. Shiny Hunters erau un grup de white hat hackeri, până când s-au supărat că o vulnerabilitate descoperită de ei nu le-a fost atribuită. Ce au făcut? Au spart site-ul Federal Bureau of Investigation și cer acum o despăgubire din opt cifre, altfel dau publicității lista organizațiilor guvernamentale care au plătit în tăcere hackerilor, deși oficial americanii nu negociază niciodată cu teroriștii. În general nu negociază. În particular, după uși închise, negociază toată lumea, pentru că au mereu mai mult de pierdut.
Excepția e la noi: ANCPI chiar nu a negociat nimic și ne-a ținut pe toți două luni fără documente de cadastru, reconstruind baza de date de la zero din copii pe hârtie. Nu aveau nici bani, nici resurse, nici site. Cu ce să negocieze?
MultiversX, oprit din mers după exploitul de după Supernova
La câteva zile după upgrade-ul Supernova, cineva a exploatat o vulnerabilitate în codul nou și a mintat zeci de milioane de EGLD. Cei de la MultiversX au blocat rețeaua ca să oprească inflația de monede și au înghețat portofelele implicate, deși o parte din tokenii mintați ar fi apucat să fie vânduți. Ce e fascinant e că prețul a crescut oricum, la fel ca restul pieței crypto, despre care am vorbit pe larg luni seara cu Andrei Brătucu.
Eu sunt și validator, deci o să fiu parte din hard fork-ul care dă lanțul înapoi. Și asta e concluzia incomodă: da, o rețea poate lua măsuri de prevedere, dar tocmai am demonstrat încă o dată că lanțul poate fi oprit de cineva atunci când ne convine nouă. Acceptăm centralizarea exact când avem nevoie de ea, deși ne lăudăm cu descentralizarea.
La ONU, băieții din AI au propus un guvern mondial
Cât timp noi eram ocupați cu circul politic de acasă, la Adunarea Generală a Națiunilor Unite se întâmplau două lucruri mari: discuția despre inteligența artificială și cea despre Iran și Gaza. Dario Amodei, Sam Altman, Demis Hassabis și restul nu au vorbit doar la Adunarea Generală, ci au fost primiți în Consiliul de Securitate. Iar propunerea lor, spusă pe față, e un guvern mondial pentru AI. Amodei zice de ceva vreme că totul se termină cu o singură corporație și un singur guvern.
Radu zice că sunt lideri de opinie. Eu zic că sunt influenceri, cu tot ce înseamnă asta: au un followership uriaș, capătă încredere și apoi se apucă să vorbească despre chestii care nu îi privesc. Diferența e că pe ei îi cunoaște toată lumea în sălile alea, spre deosebire de șefii noștri de stat. Iar în Statele Unite se pregătesc investiții de zeci de miliarde de dolari în energie doar ca să acopere parțial necesarul unei singure companii de AI.
Concedieri pe bandă în IT-ul românesc, cu Claude Code pe post de coleg
Am vorbit săptămâna asta cu cineva care e traumatizat de faptul că dă afară oameni pe bandă: 10 luna trecută, încă 10 săptămâna asta, încă 10 ieri. Explicația lui e simplă, le-a băgat la toți un abonament la un instrument AI, au redus costurile și fac cam aceleași lucruri. Partea care doare e ce i-au răspuns câțiva imediat după concediere: dacă ai orice de lucru pentru mine și mă poți plăti mai mult de zero, sunt disponibil.
Aici eu și Radu nu ne-am înțeles, și e bine așa. Eu spun că în piață există forțe care împing constant către eficientizare, iar singurul lucru care câștigă pe termen lung e prețul mai mic. Radu spune, pe bună dreptate, că mulți patroni se uită la angajați ca la cel mai mare cost și tratează concedierea drept prima soluție, când de fapt problema lor e că nu își maximizează veniturile. Am trecut amândoi prin șefi toxici, deci discuția asta o port și cu mine, nu doar cu voi. Mădălina Uceanu a explicat foarte bine la #IGDLCC cum arată piața muncii în perioada asta, dacă vreți perspectiva cuiva care lucrează zilnic cu ea.
Meta Muse, tamagotchiul lui Zuckerberg
Cea mai comentată piesă de tehnologie a săptămânii e un colier pe care îl porți la gât și care îți arată fețe, conectat la Muse, asistentul celor de la Meta. Alternativa pentru cine nu vrea ochelari. Radu îi zice tamagotchi mai nociv decât ăla din copilărie, pentru că ăla îți mânca doar timpul, iar ăsta îți mănâncă și informația, conform unor termeni și condiții pe care nimeni nu îi citește.
Dincolo de glumă, intuiția lui Zuckerberg e corectă, chiar dacă a ratat startul de vreo trei ori. Trendul pentru 2026 și 2027 e că agenții AI trebuie să se întrupeze, fizic sau virtual. Muse rulează în cloud pe modelul Muse Spark 1.3 și are conectori către WhatsApp, email, Facebook, cam orice îi dai. Se uită în calendar, face comenzi, poate să îți facă rezervări de avion, iar dacă nu ești atent ajungi pe locul din mijloc, cum am pățit eu testând așa ceva. Integrarea în WhatsApp e ce îl face cu adevărat puternic.
Și mai interesant mi se pare ce nu are interfață deloc. SpaceX a făcut un demo public cu o echipă de agenți Grokbot care au lansat o companie: modelul rulează pe plăcile Nvidia de la Tesla, fișierele stau într-un bucket la Amazon, iar agentul are propriul sistem de operare open source, propriul browser și propriul Gmail. Practic, are propriul lui calculator.
iPhone 18 Pro: liste de așteptare și 16.500 de lei în vârf
Predicția de săptămâna trecută s-a confirmat. Oamenii s-au uitat la clipurile despre Duo, s-au lămurit că nu dau banii pe un pliabil de la Apple și s-au dus pe 18 Pro și Pro Max. Rezultatul: o lună de așteptare pentru Pro Max și oameni care plătesc între 10 și 20% în plus ca să îl ia acum. În magazinele din România, iPhone 18 Pro pleacă de la 7.700 de lei pentru varianta de 256 GB, iar Pro Max cu 2 TB ajunge la 16.500 de lei. Mai scump cu vreo 1.000 de dolari decât un Duo de bază.
Două lucruri verificate de noi: se zgârie ușor, pentru că are aluminiu, iar în Statele Unite apar exemplare zgâriate direct din cutie sigilată. Și vestea bună, se potrivește perfect în husele de 17 Pro și 17 Pro Max, deci nu trebuie să cumpărați altele, chiar dacă Apple a scos culori noi. Recomandarea mea rămâne aceeași: dacă aveți un iPhone mai nou de doi, trei ani, gândiți-vă bine.
Mac Studio cu M5 Ultra: prețul unui AI local
Noul Mac Mini vine cu M6 și M5 Pro, cu memorie lipită pe placă și fără stocarea detașabilă de pe generațiile anterioare. Un detaliu util: capacitatea mai mare înseamnă și viteze mai mari, 128 GB merge la jumătatea vitezei față de 256, iar 512 e dublu față de 256. Peste 6 GB pe secundă la citire e spectaculos, chiar dacă tehnic vorbim de echivalentul PCI Express 4.0, în timp ce pe PC se vând SSD-uri de 14.000 MB pe secundă.
Adevărata poveste e însă Mac Studio cu M5 Max și M5 Ultra, care aduce pentru prima dată 1,2 TB pe secundă memory bandwidth. Asta înseamnă modele de inteligență artificială rulate local, în casă, fără cloud. Am configurat unul live: cu 1 TB de stocare ești pe la 10.800, iar la 16 TB ajungi la 18.299, plus AppleCare, plus un UPS sau două. Opțiunea de 512 GB de RAM vine abia la finalul lui octombrie și nu îi știm prețul.
Alternativa de la Nvidia nu e mai ieftină: ca să legi două Spark-uri ai nevoie de un switch care singur costă vreo 10.000. Dacă vrei să rulezi modele care se duc spre 500 GB de RAM, chiar nu ai de la cine. Apple produce Mac Studio în Statele Unite și nu cred că se aștepta la cererea asta, mai ales că nici ei nu mai au contracte preferențiale pentru memorie. Fabricile de RAM au comenzi în avans pe doi ani și nu vor să investească în capacitate nouă, după ce s-au ars în ciclurile anterioare, deci prețurile nu scad curând. Concluzia practică: dacă aveți un calculator cu cel puțin 32 GB de RAM, aveți grijă de el. De la 128 GB în sus sunteți tari.
Dacia Spring și costul real per kilometru
Am refăcut calculul de cost total de deținere pe Dacia Spring de 100 de cai, iar cifra de un leu pe kilometru rezistă la o privire onestă. Tot episodul trecut, în #CURIOSITY 344, am discutat despre zidurile fotovoltaice și PNRR, deci dacă vă interesează zona de energie și mașini electrice, acolo găsiți contextul.
Site nou, construit prin vibe coding
Și ultima, cea la care chiar am nevoie de feedback-ul vostru. Am lucrat luni de zile la site-ul nou, am început cu echipa de la Caravan și apoi nu m-am putut abține și mi-am băgat degetele în el. A ieșit mai mult decât un blog. În secțiunea de unelte am mini aplicații care rulează direct în browser, fără să merite o aplicație în plus pe telefon. Iar la Ce Postez am făcut un feed în care, pentru prima dată, apare într-un singur loc tot ce public pe toate platformele. Are buton de instalare, deci se transformă într-o mini aplicație pe telefonul vostru. Progressive web app, cum le zicea Google acum mulți ani.
Am făcut-o prin vibe coding, m-am uitat atât de mult la ea încât nu mai văd greșelile. Dacă găsiți ceva de îmbunătățit, scrieți-mi. Restul poveștilor, inclusiv ochelarii Nuance Audio pentru deficiențe de auz, Meta Connect, Android 17 și eșecul lui Rabbit R1, sunt în clipul de mai sus. Ne vedem săptămâna viitoare la 346.
