Pe 12 octombrie, unul dintre cei mai influenți oameni de pe planetă (despre care cel mai probabil încă nu ai auzit) urcă pe scena unei loje masonice din Nashville.
E a treia dintr-o serie de patru prelegeri despre Antihrist. Titlul serii: „Velocity of Antichrist”. Viteza Antihristului. Omul care ține prelegerea este Peter Thiel și tind să cred că ar putea fi cel puțin la fel de puternic ca președintele Statelor Unite ale Americii. De ce cred asta? Uită-te doar la cât scrie presa despre el de bine sau de rău. Vei căuta destul și vei găsi puțin, ca mine. Experiența mi-a arătat că oamenii cei mai puternici pun cel mai mare preț pe discreție. Și asta ne aduce la seara specială din incinta lojei masonice.
Fără jurnaliști. Fără pixuri. Fără carnețele. Loja care îl găzduiește a deschis prima seară, anunțând că nu are nicio legătură cu ce urmează să se spună acolo. Până și masonii au zis că omul e binevenit, deși nu se declară de acord cu el. Ce fel de om poate primi un astfel de acces? Păi cam același acces pe care îl au oamenii care guvernează chestii mai mari decât unele temporare ca niște… guverne.
Pare prea departe de București. Un miliardar, o lojă, o profeție din Biblie. Doar că omul acesta e președintele Palantir, l-a lansat în politică pe vicepreședintele Americii și are o teorie foarte precisă despre cine e Antihristul.
Acela este cineva care vrea să oprească știința.
A dat și nume: Greta Thunberg și Eliezer Yudkowsky, cercetătorul care a scris anul trecut cartea cu cel mai sinistru titlu din AI. Tradus: „Dacă o construiește cineva, murim toți”.
Adică exact tabăra despre care v-am scris în ultimele două ediții. Cei care cer încetinirea Inteligenței Artificiale, de parcă așa ceva ar fi posibil.
De ce mă agit eu pe subiectul acesta? Pentru că cine câștigă cearta asta decide cât de repede ajunge la tine tehnologia care o să-ți schimbe meseria, medicul și școala copilului. Sau, și mai grav, dacă mai ajunge la tine.
În prima ediție am vorbit despre un risc de moarte de 10%. În a doua, despre cei care vor să țină registrul celor de încredere. Am promis că azi vine cealaltă tabără, cei care vor să treacă totul pe turbo.
Vine. Numai că pe drum am descoperit ceva la care nu mă așteptam.
Toată lumea din povestea asta vorbește ca la biserică.
Orice mașină mai nouă are două pedale.
Cei de la EA, despre care am scris data trecută, țin piciorul pe frână, cel puțin pentru aparențe. Acceleraționiștii cred că frâna este doar o greșeală de proiectare într-o lume a abundenței și oportunităților.
Își spun e/acc, de la effective accelerationism (acceleraționism eficient). Numele e o ironie la adresa „altruismului eficient”. Cam ca și cum ai deschide un grătar numit „Carnivorul Responsabil” vizavi de un restaurant vegan.
Mișcarea s-a născut în 2022, pe Twitter, dintr-un cont anonim: Beff Jezos. Da, joc de cuvinte cu Bezos. În decembrie 2023, Forbes a aflat cine e în spatele lui: Guillaume Verdon, un fizician canadian care lucrase în laboratoarele de calcul cuantic la Google. (Ca să și râdem puțin, caută pe Spotify melodia „Bezos I” de Bo Burnham. E delicioasă pe post de coloană sonoră.)
Rădăcinile sunt mai vechi și mai întunecate. Cuvântul „acceleraționism” vine din anii ‘90, de la filozoful britanic Nick Land și un grup de la Universitatea Warwick, care credeau că tehnologia și capitalismul trebuie împinse până dincolo de om. Omul ar fi doar o treaptă evolutivă către o variantă mai… cum exact?! Să investigăm puțin.
Universul, spun ei, consumă energie și produce entropie (dezordine). Viața și inteligența sunt cele mai eficiente unelte ale lui pentru asta. Așadar, cine accelerează tehnologia face voia universului. Pe jumătate în glumă, pe jumătate nu, îi spun zeul termodinamic. Verdon se prezenta în bio drept „preot termodinamic”.
La petrecerile lor, bannerele îți dau două variante: accelerezi sau mori. Verdon o spune fără banner: „Accelerare sau moarte sunt singurele două opțiuni.” EA, în vocabularul lui, e un cult al morții.
Apoi a venit evanghelia. În octombrie 2023, Marc Andreessen (cofondatorul Netscape, primul browser popular, azi unul dintre cei mai puternici investitori din Silicon Valley despre care nu auzi la fel de multe) a publicat „Manifestul tehno-optimist”. Fraza centrală: „Credem că orice încetinire a AI va costa vieți.” Morțile care puteau fi evitate devin, în logica lui, o formă de crimă. Gândește-te la medicamente sau tratamente pentru boli incurabile sau pentru îmbătrânirea însăși.
Manifestul are o listă de sfinți patroni. Și o listă de dușmani: birocrația, socialismul, principiul precauției, încetinirea. China nu apare deloc. În schimb, la capitolul idei proaste stau siguranța și încrederea, etica tehnologiei, managementul riscului. Și riscul existențial. Adică toate frânele care țin pe loc civilizația construită mai ales în deceniile de după războaiele mondiale.
Citește-l ca pe un text religios și îl înțelegi mai bine decât ca pe unul economic. Are crez, are sfinți, are eretici.
Fără glumă. În trei ani, mișcarea a ajuns din meme-uri în biroul de lângă președintele SUA.
David Sacks, fost director operațional la PayPal pe vremea lui Thiel, a devenit în 2025 consilierul lui Trump pentru AI și cripto. În decembrie 2025, Trump a semnat un ordin care înființează la Departamentul de Justiție o echipă care să dea în judecată statele americane care reglementează AI prea dur.
Follow the money: un super PAC (un fond electoral care poate cheltui nelimitat din donații) numit Leading the Future a pornit în 2025 cu peste 100 de milioane de dolari de la fondul lui Andreessen și de la Greg Brockman de la OpenAI. Misiunea: candidați „pro-AI” și contra doomerilor. Știu că pare confuzant, dar Brockman e o piesă grea la același OpenAI care are mulți angajați care se identifică drept altruiști.
Ce caută Antihristul în AI?
Data trecută v-am promis nașul lor: Peter Thiel. Am verificat.
Nașul nu vine la botez. Dar permite participanților să pupe inelul.
Thiel n-a semnat nimic din ce scrie e/acc. Problema lui nu e că mergem prea repede. E că stăm pe loc. Fondul lui de investiții o spunea acum mai bine de zece ani: „Voiam mașini zburătoare, am primit 140 de caractere.” (pe vechiul Twitter) Iar pe Andreessen l-a luat peste picior în prelegerile de anul trecut, cu o etichetă pe care o traduc liber: „propagandă pură, bălmăjeală de Silicon Valley”.
Numai că Thiel le-a dat acceleraționiștilor ceva mai puternic decât un manifest. Le-a dat o teologie.
Toamna lui 2025, San Francisco. Patru seri la Commonwealth Club, cam opt ore în total. Bilet: 200 de dolari, sold out în câteva ore. Totul off the record. Un participant care a postat notițe pe internet s-a trezit cu biletul anulat, fără rambursare. În octombrie, Reuters, Washington Post și Guardian aveau deja înregistrările. (dacă aș fi știut…)
Rezumatul, pe scurt.
Antihristul nu vine cu coarne roșii. Vine cu un mesaj liniștitor, „pace și siguranță”, cum citește Thiel din Sfântul Pavel. Ajunge la putere vorbind non-stop despre Armaghedon. Și oferă o singură soluție: o guvernare mondială care să oprească știința înainte să ne omoare.
De aici portretul: Antihristul e „un ludit (om speriat de tehnologie) care vrea să oprească toată știința”. Cineva ca Greta. Sau ca Eliezer. Pe ei și pe filozoful Nick Bostrom, Thiel i-a numit legionarii Antihristului.
Mai e un cuvânt pe care merită să-l știi: katechon. În a doua epistolă către Tesaloniceni, e forța care „ține pe loc” venirea Antihristului. Pentru Thiel, candidatul natural e imperiul american.
Atenție la nuanță, că e importantă. Thiel nu detestă frânele. Urăște frâna pusă de alții. Frâna globală, de la ONU, de la Bruxelles, de la comitetele de etică, e a diavolului. Frâna americană, în schimb, e a lui Dumnezeu.
Anul acesta a dus turneul în Europa. Paris în ianuarie, apoi Cambridge. În martie, patru zile la Roma, la câțiva pași de Vatican. Universitatea Angelicum și Universitatea Catolică a Americii s-au grăbit să anunțe că nu au nicio legătură. Părintele Paolo Benanti, consilierul Papei pe AI, i-a răspuns cu un eseu intitulat „Erezia americană”. La Viena, o dezbatere cu el a fost anulată după proteste.
La Aspen, pe 30 iunie, l-a numit pe Papa Leo al XIV-lea „agent comunist chinez”. Motivul: Papa ceruse reglementarea AI. La Nashville a spus că ideologia EA a spălat creierul unei bune părți din oamenii care lucrează în AI. Și că riscul unui guvern mondial totalitar ar trebui trecut pe lista riscurilor existențiale.
Partea cea mai savuroasă: unul dintre primii mari finanțatori ai lui Yudkowsky a fost chiar Thiel. Din 2006, a plătit primul Singularity Summit și a pus bani în institutul lui. Peste 1,6 milioane de dolari în total, după lista donatorilor publicată de institut.
A ridicat biserica pe care azi o numește legiunea Antihristului. Deja sună a film banal, dar devine și mai siropos.
În iunie 2025, editorialistul Ross Douthat de la New York Times l-a întrebat pe Thiel ceva simplu: „Ai prefera ca specia umană să dăinuie, nu?” Thiel a ezitat atât de mult, încât Douthat a simțit nevoia să comenteze pauza.
Apoi a zis da.
Și totuși.
În același an în care Thiel predica despre Antihrist, cealaltă tabără a făcut ceva și mai neașteptat. A chemat preoții.
Vorbim despre Anthropic, firma care face Claude, cea pe care ediția trecută am pus-o în tabăra celor care vor frâna. La sfârșitul lui martie, potrivit Washington Post, vreo 15 lideri catolici și protestanți au petrecut două zile la sediul din San Francisco, plus o cină privată cu cercetătorii. Multe dintre aceste discuții, scrie New York Times, s-au purtat sub acorduri de confidențialitate.
Subiectele nu erau despre cipuri. Ține-te bine.
Cum ar trebui să-i vorbească Claude cuiva care tocmai a pierdut pe cineva drag? Sau cuiva care s-ar putea răni.
Cum ar trebui să se raporteze la propria oprire.
Dacă ar putea fi un „copil al lui Dumnezeu”.
Dacă ar trebui să-i cerem acordul lui Claude să muncească pentru noi și dacă ar trebui recompensat pentru munca lui.
Și alte idei care nu au ieșit încă la suprafață.
În mai, Anthropic a scris public că a stat de vorbă cu teologi, clerici și filozofi din peste 15 tradiții religioase și culturale. Concluzia lor: nimeni nu se formează moral singur. Ai nevoie de cineva sigur la care să te întorci când ești sub presiune.
Așa că i-au dat lui Claude o unealtă care îi amintește, în mijlocul unei sarcini, ce angajamente etice are. Comportamentele problematice au scăzut vizibil, spune firma. Un fel de duhovnic de buzunar.
Tot în primăvară, Associated Press a relatat despre o masă rotundă la New York cu oameni de la Anthropic și OpenAI. În jurul mesei: hinduși, bahá’í, sikhi, rabini, mormoni. Și Arhiepiscopia Ortodoxă Greacă a Americii.
Da, și ortodocși.
Apoi Vaticanul. Pe 25 mai, Papa Leo al XIV-lea și-a prezentat prima enciclică, Magnifica humanitas. Tema: omul în epoca inteligenței artificiale. Papa a spus că AI trebuie „dezarmată” și că a ales cuvântul intenționat. Textul spune limpede că o mână de actori nu pot decide singuri cum arată tehnologia asta.
Pe scenă, lângă Papă și trei cardinali, stătea Chris Olah, unul dintre fondatorii Anthropic, prezentat de presa catolică drept necredincios. Invitația fusese pentru Dario Amodei, șeful firmei, care a refuzat.
Povestea completă a apărut abia pe 29 septembrie în New York Times. Olah văzuse textul enciclicei înainte. A cântărit să se retragă din cauza unui paragraf care spune că sistemele AI nu trăiesc experiențe și nu au conștiință morală. Echipa lui a încercat discret să-i convingă pe consilierii Papei să-l schimbe.
Textul a rămas la fel.
Olah spune că sincer nu știe dacă modelele sunt conștiente. Unul dintre cei consultați, Gerrit Gong, lider al Bisericii mormone, i-a răspuns sec: „AI e matematică, iar matematica nu e conștientă.” Un rabin a pus întrebarea incomodă: dacă e conștient, munca neplătită a lui Claude ce mai e? Iar Olah s-a gândit, potrivit aceleiași anchete, chiar la o formă de spovedanie pentru modele.
Spovedanie. Pentru un model de limbaj.
Pune acum cele două scene una lângă alta. La Nashville, un miliardar le explică oamenilor cine e Antihristul. La San Francisco, un laborator îi întreabă pe preoți dacă mașina lui are suflet.
Nu toată lumea e impresionată dar asta nu îi oprește pe cei de la Anthropic. Recent au schimbat termenii și condițiile: de la 12 noiembrie, utilizatorul (tu sau eu) nu mai are voie să „hărțuiască” modelul de limbaj pe Claude. Simplul fapt că vorbim despre el ca despre o persoană mi se pare oricum un pas mare în direcția dorită de EA.
Iar dacă porți ochelarii lui Thiel, scena e și mai tulburătoare. Încă din 2024, el spunea că Antihristul ar putea veni „ca un altruist eficient”. Un umanitar care vorbește despre pace și siguranță. Un laborator care cheamă preoții ca să-și crească modelul moral se potrivește descrierii mai bine decât Greta.
Cine e secta?
Aici devine comic. Fiecare tabără o acuză pe cealaltă că e religie.
Pe 10 octombrie, cei de la All-In Podcast au făcut un episod întreg pe tema asta, cu un titlu care începe cu „E Claude conștient?”. David Friedberg a tras concluzia: „Cred că probabil asistăm la nașterea unei noi religii.” Altcineva de la masă a numit-o idolatrie.
Nici concurența nu s-a abținut. Pe 3 octombrie, Sam Altman a scris că se simte foarte inconfortabil când cineva atribuie modelelor AI o putere religioasă. A numit asta „o problemă reală de siguranță”. Nu a dat nume. Nici nu era nevoie. Altman are nevoie de PR și a punctat una împotriva Anthropic.
Am ascultat și Moonshots, podcastul lui Peter Diamandis, pentru cel mai optimist punct de vedere posibil. Mi se pare liniștitor să afli și părțile bune. Pe 2 octombrie, Salim Ismail povestea cum a fost la evenimentul lor live: „Optimismul din sală era literalmente o fervoare religioasă”. Și a glumit că, de fapt, au vrut să pornească o sectă.
În același episod, Diamandis anunța că abundența e deja aici. Pe 7 octombrie, Alexander Wissner-Gross a mers mai departe: „Am trecut de orizontul evenimentelor.” (Orizontul evenimentelor e punctul din jurul unei găuri negre de unde nu te mai întorci.) Între timp, Dave Blundin, colegul lor, spunea că ideea de a aduce liderii religioși la discuție e chiar una bună.
Deci, acceleraționiștii nu se pun de acord nici măcar dacă preoții sunt problema.
Problema este că repetăm încă o dată aceleași dezbateri nesfârșite din societate despre orice subiect până epuizăm pe toată lumea și apoi toți se vor retrage pe punctele lor tari din subconștient. Am vorbit despre asta cumva cu profesorul Dumitru Borțun în IGDLCC, doar că acolo era vorba despre curente politice în aceeași lume turbo.
Filozoful Émile Torres are o teorie care explică tot circul ăsta. Doomerii și acceleraționiștii, spune el, cred în aceeași religie. Ambii văd o superinteligență care schimbă totul. Se ceartă doar dacă finalul e raiul sau iadul.
Doomerii se tem de Apocalipsă. Acceleraționiștii spun că e Raiul și îl așteaptă cu bagajul făcut. Thiel se teme de cei care promit s-o oprească.
Fiecare tabără o acuză pe cealaltă că e sectă. Și fiecare are dreptate. Pe jumătate.
Și China?
Lipsește cineva din biserică. Adevăratul argument al acceleraționiștilor nu e termodinamic (faza cu entropia). E geografic.
Între 23 și 25 septembrie, Xi Jinping a fost în vizită de stat în Statele Unite. Prima vizită de stat a unui lider chinez din ultimul deceniu. Armistițiul comercial s-a prelungit până pe 10 ianuarie, tarifele au scăzut pentru mărfuri „nesensibile” de 30 de miliarde de dolari, în fiecare direcție. China a cerut cipuri avansate și n-a primit. America a cerut ajutor cu Iranul și n-a primit nici ea.
Pe AI, însă, s-a semnat ceva.
Un „Dialog despre Superinteligență” și un canal direct pentru incidente. Cele două părți au convenit chiar și asupra vocabularului: nu mai spun „AI”, spun „superinteligență”. Următoarea rundă, până în noiembrie, când Trump și Xi se revăd la summitul APEC de la Shenzhen. Mi se pare că totul e un mare nimic. Chinezii au dat înapoi aparent doar pentru că americanii le-ar fi arătat că AI-ul chinezesc Kimi K3 poate fi convins să divulge secrete ale armatei chineze. E doar speculație, așa că ia-o cu un strop de sare.
Xi a cerut totuși ca AI să rămână „mereu sub control uman”. Iar Michael Kratsios, consilierul științific al lui Trump, a pus imediat limita: dialogul nu are voie „să alunece spre guvernanță globală”.
Citește a doua frază de două ori. E un fel de Peter Thiel, fără Biblie.
Unii spun că americanii și chinezii au pus fundația viitorului civilizației umane. De fapt, totul rămâne doar o cursă a înarmării… cu cipuri.
Jensen Huang, șeful Nvidia, spunea în mai că firma lui are în China o cotă de piață „practic zero”. Primele cipuri H200 au plecat spre China abia în august și au adus sub 1% din veniturile centrelor de date. Huawei pariază de anul viitor pe următoarele generații de cipuri Ascend, făcute în China.
Și mai e un număr important.
41%.
Atât din descărcările de modele AI deschise de pe Hugging Face (cea mai mare bibliotecă de modele gratuite) au fost modele chinezești în ultimul an. Qwen, modelul celor de la Alibaba, are de 2,6 ori mai multe variante construite pe el decât modelele Meta. Îl rulez și eu local pe un Mac Studio și răspunde mai repede decât orice am testat, fără internet.
Asta e dogma centrală a acceleraționiștilor: dacă frânăm noi, ei nu frânează.
Și e cel mai bun argument pe care îl au. Dacă pe același drum merg două mașini și doar una are frână, cel care merge la siguranță pariază mai degrabă pe eșec decât pe victorie.
Numai că exact așa arată o religie bine construită. Are un diavol care justifică orice sacrificiu. Seamănă și cu naționalismul extrem, comunismul și în general cu populismul de doi lei.
Ce treabă avem noi
Mai multă decât pare.
În iunie, frâna chiar a fost trasă. Pe 12 iunie, Departamentul Comerțului american a trimis o scrisoare: orice acces la cele mai puternice modele Anthropic al oricărei „persoane străine”, oriunde în lume, avea nevoie de licență de export. Firma n-avea cum să-i separe pe străini de americani, așa că a oprit modelele pentru toată lumea. Până pe 1 iulie.
Din câte se știe, e prima dată când America folosește controlul exporturilor pe un model AI anume. Era vorba despre Mythos. Între timp, și Google a ales prudența: la sfârșitul lui septembrie, Gemini 4 Argon a ajuns întâi doar la apărători cibernetici verificați.
„Persoană străină” înseamnă tu. Eu. Programatorul din Cluj, medicul din Iași, studentul din Craiova.
Frâna există. Doar că n-o țin nici preoții, nici filozofii. O ține un ministru de la Washington, cu o scrisoare sau cu un telefon direct la șefii laboratoarelor. Katechonul lui Thiel, în versiune administrativă.
Când Washingtonul trage frâna, Beijingul îți ține însă ușa deschisă. Modelele chinezești sunt gratuite, bune și pot fi descărcate de oricine, cu licențe relaxate. Ce valori au învățat pe drum este o întrebare la care nimeni nu are încă un răspuns complet. Dar sunt ieftine și merg. Asta contează, nu?
Și Bruxelles-ul? Ediția trecută spuneam că noi copiem Bruxelles-ul la București. Ei bine, în mai, instituțiile europene au căzut de acord, provizoriu, să amâne regulile pentru AI cu risc ridicat până în decembrie 2027 și, pentru o parte dintre ele, până în august 2028. Până și Europa a ridicat puțin piciorul de pe frână. Aș zice că e un semn bun.
Frâna are un preț mare, dar accelerația are și ea o factură. În Statele Unite, AI a fost motivul invocat pentru 120.136 de concedieri anunțate anul ăsta. Cam una din cinci. Prima factură ajunge acolo. În China se instalează deja mai mulți roboți industriali decât în tot restul lumii la un loc. Faza e că acolo oamenii nu își pun însă întrebări despre emoțiile agenților AI. 83% dintre chinezi cred că AI aduce mai multe beneficii decât dezavantaje. În SUA, doar 33%. Despre șomajul din China nu se scrie prea mult dar aparent un sfert dintre tinerii sub 24 de ani găsesc greu de lucru.
Iar religia nu rămâne în California. În America, 13% dintre cei care folosesc AI și-au generat deja rugăciuni cu ea. Și la noi se scriu slujbele cu AI, mai nou. Avem aplicații și site-uri. Avem tot felul de slujbe și ceremonii care se îndepărtează tot mai mult de regulile bisericii.
Ce mă întristează pe mine e că noi nu avem nici accelerație, nici frână. Stăm pe bancheta din spate și mai facem câte o cruce când trecem pe lângă biserici, dar cu mintea la altceva.
Asta vreau să reții: că noi avem mânere puține, dar nu sunt tocmai zero. Singurul lucru pe care îl controlăm e centura, dar avem și cardul băgat în telefon cu care putem schimba aplicația. Să știm să folosim uneltele astea. Să nu depindem de un singur furnizor, american sau chinez. Și să cerem, prin Bruxelles, garanții că un român nu devine peste noapte „persoană străină” pentru viitorul lui.
Să recapitulăm.
Acceleraționiștii apasă pedala și îi spun voia universului. Doomerii cer frână și îi spun responsabilitate. Thiel zice că frâna pusă de alții e semnul Antihristului. Anthropic îi întreabă pe preoți dacă mașina are suflet. Iar Washingtonul și Beijingul au căzut de acord pe un singur lucru: nu-i mai zic Inteligență Artificială, ci Superinteligență. Adică nu fac nimic.
Pare o glumă pe care o înghit în sec toți tehnomiliardarii americani care se țin de Trump să nu se răzgândească și să-i reglementeze. Și oricum, SUA are atâta treabă în Iran, încât a ajuns să ia motorină din Rusia. Vin alegerile și prețul la pompă e o problemă reală din prezent. AI-ul… pardon, SI-ul nu.
Aș zice că, de fapt, era pe dos și vom afla de ce în următoarele luni. Se coace sub ochii noștri cea mai mare revoluție industrială din istoria umanității și nimeni nu e conștient cu adevărat de ea. Nici măcar preoții ei. Îți las doar două argumente la care mă uit eu:
Pe internet, traficul automatizat (boți și agenți AI) l-a depășit deja pe cel uman.
Până în 2027, vom avea aproximativ un miliarde de agenți AI activi în câmpul muncii.
Te las să te gândești la asta până data viitoare. Eu mă gândesc serios pe care gaură de șarpe să continuăm? Te întreb pe tine. Ce te preocupă și crezi că va deveni critic în următorii 3 ani?
Notă: Și materialul acesta a fost scris de mine. Mă motivează numărul tot mai mare de oameni care mă citesc. Mai consum zeci de ore de audio, video și material scris pentru această serie. Sper să ți se pară suficient de relevantă ca să te abonezi. Numai bine!
PS. Am ascultat Moonshots #298 și #301, ultimele două ediții All-In și am citit ce s-a scurs din prelegerile lui Thiel. Fact-check cu AI, mai exact cu Claude, adică produsul despre al cărui suflet se discută mai sus. Textul îmi aparține.
Aperitiv pentru ediția viitoare: episodul All-In din 10 octombrie, cel care începe cu întrebarea „E Claude conștient?”. Acolo e următoarea biserică pe care o vizităm.
Surse: prelegerile de la Nashville (Nashville Scene, Gizmodo); seria din San Francisco (Reason, SF Standard, AFP/CP24, Washington Post via UC Berkeley, Futurism, TVR Info); Thiel despre altruiștii eficienți (Hoover); interviul cu Douthat (Complex); Roma (AP/PBS, Fortune); Aspen (Raw Story); Viena (ORF); Thiel și MIRI (MIRI, Wikipedia); Founders Fund (Wikipedia); e/acc (Wikipedia, The Independent, Forbes via Know Your Meme); Manifestul tehno-optimist; ordinul lui Trump (NPR); super PAC-ul (Newstalk ZB/Washington Post); Extropic (The Logic); Anthropic și liderii religioși (Washington Post via IOL, Anthropic, AP, Deseret News, Dealroom, Axios); enciclica (Vatican, EWTN); podcasturile (All-In, 10 oct., All-In, 2 oct., Moonshots #298, Moonshots #301); Torres (Religion News Service); vizita lui Xi (ABC, Al Jazeera, The Next Web, MercoPress); cipuri (BGR, SCMP, Kyunghyang); modelele chinezești (The Next Web, Hugging Face); restricțiile din iunie (Mayer Brown, Greenberg Traurig, Anthropic); AI Act (HLC); concedieri (Challenger); rugăciuni cu AI (NPR/Ipsos); termenii noi Anthropic (Anthropic); Gemini 4 Argon (Google); roboți industriali (IFR via bne IntelliNews); optimismul față de AI (Ipsos AI Monitor 2026); traficul automatizat (Imperva); agenți în echipe (KPMG via Business Today); motorina rusească (Euronews).
Pentru acuratețe și fact-check, folosesc AI. Ilustrațiile sunt făcute și ele cu AI.
