Am citit proiectul primăriei generale și nu mi-a venit să cred. Bucureștenii care au mașini electrice și hibride nu vor mai beneficia de parcare gratuită în oraș. Am verificat cifrele, am ieșit cu camera pe străzi și am ajuns la o concluzie simplă: așa-zisa „rezolvare” a problemei parcărilor nu repară nimic. Doar ascunde o mârșăvie mult mai mare — faptul că ne otrăvim singuri și nimănui nu-i pasă.
Ce spune „fenta” cu parcările, pe cifrele primăriei
Proiectul a fost deja pus în transparență și trebuie să treacă de votul Consiliului General. Pe scurt: se taie gratuitatea pentru electrice, hibride (inclusiv mild hybrid) și pentru permisele de presă. Argumentul oficial e că parcările sunt pline și că locurile rămân ocupate pe termen lung.
Hai pe cifre. O oră de parcare costă 5 RON, iar riveranii plătesc un abonament de 500 RON pe an. Pentru cele aproximativ 45.000 de locuri albastre administrate de Compania Municipală Parking, primăria spune că ar exista vreo 100.000 de vehicule cu drept de gratuitate — dublu față de capacitate. Sistemul e matematic spart, dar întrebarea e: din ce cauză? Incompetență, corupție sau amândouă? Pentru că soluția nu e să repari sistemul, ci să-l desființezi și „vedem după aia”.
Câte mașini electrice sunt de fapt în România? Sub 1%
Aici e marea minciună. La finalul lui 2025, în România erau înmatriculate aproximativ 65.000 de vehicule pur electrice. Cu plug-in hibridele ajungi la 80–85.000. Anul acesta sărim, poate, de 100.000. Sună bine, dar înseamnă sub 1% din tot parcul auto — o mașină electrică la 310 români. Cifre minuscule.
Comparativ: în Norvegia aproape 89% din mașinile noi vândute în 2024 au fost pur electrice. Olanda peste 30%, Suedia peste jumătate, Danemarca peste 40%. Iar noi, în loc să încurajăm o categorie microscopică, îi tăiem ultimul beneficiu. Am suspendat Rabla Plus în 2025, apoi am introdus impozitul pe electrice, iar acum tăiem și parcarea. După suspendarea programului, piața auto a intrat în cădere liberă.
Cum fac orașele care chiar și-au făcut temele
Nu trebuie să reinventăm roata. Au testat alții destule metode care merg:
- Oslo a mers pe morcov: TVA zero, parcare gratuită, acces pe benzile de autobuz, taxe de înmatriculare zero. Când programul a avut prea mult succes, nu au tăiat tot — au ajustat. Acum electricele plătesc jumătate din tarif, dar stimulentul n-a dispărut.
- Londra a mers pe băț: zona ULEZ acoperă vreo 1.500 km² și 9 milioane de oameni. O mașină care nu respectă Euro 4 benzină / Euro 6 diesel plătește 12£ pe zi. Doar în 2022 s-au strâns 224 de milioane de lire, băgate în transport public și stații de încărcare.
- Milano: 7,5€ pe zi pentru poluante, gratis pentru electrice — traficul în centru a scăzut cu 30%.
- Paris: din 2024, dieselurile de dinainte de 2011 au interdicție totală în centru, iar parcarea pentru electrice e redusă cu 50–75%.
- Amsterdam: din 2030, zero acces pentru orice motor termic. Nici măcar hibrid.
Sunt aproximativ 250 de zone cu emisii reduse în Europa — fără vinietă verde nu intri. Toate astea le-am găsit cu un Google și un chat AI. Le poate face orice primar căruia chiar îi pasă.
La noi, un diesel Euro 2 are aceleași drepturi ca un electric
În București nu există constrângere. Nu avem zone cu emisii reduse, nici vinietă de poluare, nici taxă de congestie. Un diesel Euro 2 din 2001 parchează lângă o mașină electrică și plătește exact același tarif, 5 RON pe oră. Și mai e o ipocrizie: de ce închiriem locuri de parcare celor care au deja garaj? Mulți și-au transformat garajele din Dorobanți în cafenele, iar mașinile le lasă pe stradă. Parcarea publică nu e un garaj — e spațiu public și ar trebui taxat ca atare. Iar când ceva nu e taxat, e folosit exagerat: am filmat rulote, dube și o mașină fără numere lăsată pe un loc de persoană cu handicap, sub podul de la Băneasa.
Adevărata mârșăvie: poluarea care ne ucide în tăcere
Parcarea sună a problemă administrativă. Poluarea e o urgență de sănătate publică despre care nimeni nu vorbește. Conform studiului Global Burden of Disease, poluarea aerului a contribuit la peste 8 milioane de decese în lume doar în 2021. Particulele fine PM2.5 au ucis 4,7 milioane de oameni, iar 99% din populația planetei respiră aer peste limitele recomandate de OMS.
Plămânii noștri nu se adaptează la poluare — e imposibil. Agenția Europeană de Mediu atribuie poluării aerului peste 300.000 de decese premature anual doar în UE, iar România e constant printre cele mai poluate țări din Europa de Est. Pierderea medie de speranță de viață e estimată la cel puțin un an pentru fiecare dintre noi, cei din marile orașe, iar pediatrii avertizează că tot mai mulți copii din București dezvoltă astm bronșic din primii ani de viață.
Și culmea: cel mai mare poluator pe patru roți din oraș e chiar flota STB. Sute de autobuze diesel vechi de 15–20 de ani circulă zilnic prin centru și poluează mai mult decât mii de mașini particulare la un loc.
Ce ar trebui făcut — și ce poți face tu
Soluția nu e anularea, ci ajustarea. Concret: eliminăm gratuitatea pentru hibridele simple (azi sunt nivelul de bază al industriei, nu o alegere ecologică), păstrăm gratuit full electric și plug-in dar cu limită de timp (2–3 ore cât să-ți faci treaba), creăm o zonă cu emisii reduse în centru, introducem o vinietă de poluare ca în Franța sau Germania și — prioritate zero — electrificăm flota STB.
Vrei să te documentezi mai departe? Citește și celelalte materiale despre mașini electrice de pe buhnici.ro și articolele din secțiunea CasaBuhnici despre cum trăim mai bine în orașele noastre.
Proiectul e în dezbatere publică până pe 6 aprilie 2026. Poți trimite un punct de vedere pe site-ul pmb.ro sau prin email la relatii.publice@pmb.ro. Un email durează cinci minute și chiar contează.
Abonează-te la canal ca să nu ratezi materialele incomode pe care politicienii nu au curaj să le spună: youtube.com/@gbuhnici
Vrei să susții acest gen de investigații și să vezi materialele complete, needitate? Intră în secțiunea de membri: Devino membru pe YouTube
