Hai să facem un experiment. Am o fereastră de o oră în Silicon Valley și trebuie să ajung dintr-un punct în altul. Opțiuni sunt destule: un Uber X care vine cu un Prius, un Lucid luat de VIP sau, dacă ai curaj, un robotaxi. Adică o mașină care se conduce singură. Iar de data asta am descoperit că s-a activat și Tesla Robotaxi, pe lângă Waymo, așa că mi-am făcut un plan: mă duc cu Tesla și mă întorc cu Waymo. Cel mai rău caz pierd 16 dolari și întârzii.
Apropo, aplicația se instalează surprinzător de simplu. Îți faci un Apple ID de Statele Unite și după aceea îți acceptă card și număr de telefon de România. Mi s-a părut foarte simpatic.
Tesla Robotaxi are încă un om pe scaunul șoferului
A venit un Model Y standard. Nu un Cyber Cab, nu ceva exotic. Și pe scaunul din față era un om. În California legislația îi obligă să facă aceste curse cu cineva la bord, care să preia comenzile la nevoie. Rolul lui este, teoretic, doar decorativ.
Iar omul ăla face toate eforturile să nu fie acolo. Nu mi-a spus nimic, nu a interacționat cu mine, a încercat să simuleze o cursă fără șofer. Ca să plec am trebuit să îmi pun centura și să apăs eu Start pe ecran. Este aproape ciudat să te dai jos din mașină și să îi spui la revedere unui om care încearcă din răsputeri să fie invizibil. Sunt tare curios ce o fi în sufletul lui.
Ce poți controla din spate
Diferența față de o mașină normală este, practic, doar interfața. Ecranul tipic de Full Self Driving, dar cu o bandă aurie care face aluzie la Cyber Cab, iar în stânga jos scrie robotaxi. Din spate am acces la un set limitat de comenzi: pot schimba destinația când ajung, pot seta temperatura, pot pune muzică.
Și aici a venit partea care mi-a plăcut cel mai mult. Mașina era conectată la contul meu de Tesla și mi-a luat podcastul pe care îl ascultasem ultima dată într-o Tesla. Spotify, Apple Music, Audible, toate logate. Asta este miza la mașinile astea: fiind aproape identice între ele, când urci într-una o să ai senzația că ai mai fost acolo. Temperatura presetată, muzica ta, obiceiurile tale. Nimic nu pare ciudat. Același truc îl face și Waymo.
Pe autostradă a mers asistată, cu șofer care nu pune mâna pe volan, doar cu camere. Fără radare, fără lidar. Ține minte detaliul ăsta, pentru că din el se naște tot restul discuției.
Un robotaxi care îmi cere bacșiș
La final am eliberat mașina, am mai putut doar să deschid portbagajul și apoi am primit întrebarea: how was your ride? Cinci fulgere, evident. Dar după aia mi-a cerut bacșiș. Un robotaxi. În 2026. Există o primă dată pentru toate.
Chestia asta chiar nu am înțeles-o, pentru că unul dintre lucrurile pe care oamenii le apreciază cel mai mult la Waymo este exact că nu trebuie să dai bacșiș. Nu ai cui.
Waymo Ojai, mașina fără nimeni la volan
La întoarcere am avut noroc: mi-a venit un Ojai, nu un Jaguar. Este cel bazat pe Zeekr, pe care i-am făcut un walk around separat și i-am explicat toată tehnologia. Acum l-am prins în cursă reală.
Mi-au apărut inițialele pe ecranul de sus, s-au deschis ușile și, pentru că sunt patru locuri, am putut să îmi aleg unde stau. Hai, George! Eu sunt George. Ușile sunt culisante, nu există stâlp central, glisează pe ambele părți și au butoane pe interior. Am un ecran mare cu detaliile călătoriei, acces la Gemini pentru că în spate e tehnologie Google, prize USB-C la scaunele din spate și geamuri inscripționate Zeekr. Spațiul la picioare este enorm, poți veni cu geamantanele și să le ții în față, iar portbagajul este uriaș.
Important pentru liniștea ta: deși ușile sunt electrice, există puncte marcate exit prin care tragi și deblochezi manual ușile în caz de urgență. Nu rămâi blocat în mașină.
Ce m-a impresionat cel mai mult este cât de asertiv conduce. Mașinile Waymo se mișcă mai repede decât șoferii de Uber de aici. Au o siguranță de sine care, sincer, pare ciudată prima dată. Șoferii de Uber încearcă să fie grijulii, să își ia cele cinci stele, să nu consume mult, pentru că o bucată bună din valoarea cursei o ia aplicația. Waymo nu are grija asta.
Nu că e perfect. La plecarea din parcarea de la Best Buy s-a băgat prin parcare, a ieșit, s-a răzgândit, s-a băgat iar. Unde te duci? Era clar că nu o conduce un om. Un om nu ar conduce așa.
Ce se întâmplă când schimbi destinația din mers
Asta am vrut neapărat să testez, pentru că trebuia să ajung în alt loc decât cel pe care îl setasem. Am dat edit, am dat update și am așteptat. Updating your trip. S-a schimbat cursa, mi-a apărut noua destinație și noua oră de ajungere, iar mașina nici măcar nu a încetinit. Navigația a recalculat traseul din mers.
Nicio discuție cu șoferul, nicio negociere, nicio figură. Exact cum se întâmplă pe orice aplicație de ride sharing, doar că fără partea umană. Mai există și un buton de pullover: dacă vrei să cobori, mașina trage pe dreapta în cel mai sigur loc și îți explică și cum să ieși.
Economia acestor mașini: aici se dă bătălia
Și acum partea pe care am promis că o explic. Un Ojai pleacă la vreo 25.000 de dolari din China, doar că taxele de import pentru mașini chinezești în Statele Unite ajung la 80 sau chiar 100%. Peste asta pui suita de senzori, care este estimată la 15.000 până la 25.000 de dolari per mașină. Suma totală nu este oficială, dar estimările din industrie cam așa arată. Lidar, radare, camere pe toate colțurile.
Tesla încearcă să rezolve totul cu camere, pe o mașină care costă în jur de 25.000 de euro la fabricație. De aici încăpățânarea. Pe termen lung bătălia se va da la preț, pentru că odată ce scoți șoferul, care este cea mai scumpă piesă din ride sharing, îți mai rămâne doar costul de operare: supravegherea flotei, infrastructura IT și, la final, costul energiei.
De asta pariul Tesla pe termen lung nu este Model Y-ul, nici măcar varianta standard cu care am mers eu. Pe Cyber Cab nu ai oglinzi, nu ai pedale, frâna este electromecanică deci nu are lichid de frână, nu ai coloană de direcție. Toate astea fac mașina nu doar mai ieftină, ci și mai eficientă pe toată durata ei de viață. Am văzut unul expus într-un magazin Tesla: roți pe 21, balamale masive, suspensii serioase. Mașinile alea sunt făcute să reziste.
Waymo și Google au decis deocamdată că nu elimină ce e cu adevărat important, adică senzorii, nici cerințele regulamentare, adică volanul. Dar au obținut altceva, mult mai valoros: autorizația să opereze fără oameni la bord. Până când Tesla obține același lucru, nu putem vorbi de o competiție reală. Tesla operează o flotă limitată, de teste, mai degrabă de decor.
Cine câștigă, deocamdată
Cu un minut până la destinație pot să spun fără ezitare: experiența dintr-un Ojai este superioară celei dintr-o Tesla Model Y. Motivul e simplu. Este mai confortabilă și mai mare. Pot sta cum vreau eu, aș putea să mă întind pe canapeaua din spate. Pot urca trei oameni cu tot cu bagaje, pe care le pun ori în spate, ori în față la picioare. Podeaua plată și fotoliul ăsta fac diferența. Dacă ai mers vreodată cu un taxi londonez, senzația de spațiu seamănă, deși acolo e încă mai bine.
Doar că formatul mare are și el o limită. Eu cred că un Ojai este câștigător mai degrabă pe curse de navetă, de shuttle, de aeroport. Prin oraș e nice to have. Și mai sunt statisticile alea care spun că mașinile astea nu duc, în general, mai mult de doi oameni. Exact pe nișa aia stă și Zoox, unde spațiul era foarte fain, dar tot un format mare.
Până la urmă costul o să bată întotdeauna. Oamenii vor vota cu buzunarul, iar dacă mașinile autonome se extind în ritmul în care o fac acum, în câțiva ani vom discuta despre asta nu ca despre o curiozitate din Silicon Valley, ci ca despre o linie din bugetul lunar.
Și o lecție pentru noi, acasă
Mi-am dat seama de un lucru stând în fața hotelului și așteptând mașina: va trebui să învățăm să modificăm infrastructura ca mașinile astea să se poată descurca. În fața hotelului meu era un fel de sens giratoriu în jurul unui copac, fără obstacole clare, doar niște bolarzi. Mașinile intrau și ieșeau de unde apucau. Dacă vrem mașini care se conduc singure, trebuie să ne gândim serios la locurile de preluare, nu doar la algoritmi.
Până atunci, dacă treci prin Bay Area, instalează-ți ambele aplicații. Merită experimentul, chiar dacă unul dintre ele îți cere bacșiș.
