Una dintre bateriile Victron de generație nouă stochează vreo 2,5 kWh. Două la un loc fac 5 kWh. Acum imaginează-ți ceva de cel puțin 1000 de ori mai mare: o baterie de 2753 kWh, adică 2,75 MWh. Asta este cea mai mare baterie privată din România și face parte dintr-o fabrică virtuală de curent construită de cei de la Yellow Grid. Am fost la Cluj să văd cu ochii mei cum o adunătură de prosumatori cu panouri și baterii ajunge să transforme energia în bani reali pe bursă.
Yellow Box: hardware românesc care îți preia controlul instalației
Toată povestea pleacă de la Yellow Box, o cutie dezvoltată de Cătălin și echipa lui. Prototipul zero era o plăcuță de streaming cumpărată de pe internet, pe care au pus Linux și propriul soft; prin RS485 și protocolul ModBus controlează invertorul. Versiunea actuală e mult mai compactă și poate conecta peste 250 de dispozitive. Nu e o poveste de garaj: în spate stă o companie cu peste 200 de developeri care produc software pentru piața din Marea Britanie, iar profitul l-au investit într-un produs propriu românesc. Peste 20 de oameni lucrează doar la proiectul ăsta.
În laboratorul lor testează câteva luni fiecare invertor nou: Victron, Deye, Solis, Fox, Ecoflow, Solax. Integrarea durează cam o lună, plus optimizarea. Solax-ul îl mută acum către primul prototip de baterie-prosumator pentru apartament, soluție pe care mulți dintre voi o așteaptă.
Cum se transformă energia în bani pe Piața Spot
Ca să intri într-o fabrică virtuală de energie ai nevoie de producție (invertor) și stocare (baterie). Yellow Box-ul orchestrează fluxul între casă, baterie, panouri și rețea, optimizând totul prin tranzacții pe Piața Spot. În ziua filmării, în plin sezon de iarnă și cu cer înnorat la Cluj, VPP-ul avea deja 2,7 MWh stocați și circa 80 de device-uri, cu trei-patru dispozitive noi adăugate pe zi.
Mecanismul e simplu de înțeles pe un exemplu concret: noaptea, la ora 1:00, curentul era undeva la 400-467 RON/MWh, adică vreo 40 de bani pe kWh. La acel preț mic Yellow Grid a încărcat bateriile oamenilor. Diferența dintre prețul de furnizare (55 de bani) și cei 40 de bani plătiți noaptea aduce beneficiul: Yellow Grid ia un comision de 25%, iar 75% merge în portofelul oamenilor. Câștigul zilei în ziua aceea înnorată? Doar 243 RON. Cum spune George: nu-i mult, dar sunt bani munciți — de fotovoltaice și de baterii. Obiectivul declarat acum e doar să fie pe zero, ca să demonstreze că modelul funcționează. Dar fiecare zero adăugat la numărul de device-uri adaugă un zero și la câștig.
Bursa de curent: tranzacții la fiecare 15 minute
Ziua de energie are 96 de intervale de câte 15 minute. Pe dashboard-ul intern vezi în timp real telemetria agregată — de exemplu 142 kW din solar, consum de ~100 kW, surplus de ~50 kW intrând în baterii. Din capacitatea bateriilor poți trage instant doar vreun 40%, pentru că majoritatea sunt 0,5C. Iulian, trader-ul echipei, a povestit cel mai tare trade al lui: pe piața de balansare a făcut cam 900 € pe un singur trade de 39 MW. Pe balansare prețurile sar de la minus 6000 la plus 7000 RON de la un sfert de oră la altul.
Șmecheria nu e să ții bateria plină toată noaptea, ci să-ți acoperi intervalul scump al serii, până se culcă lumea și se ieftinește iar curentul. În ziua filmării n-au băgat în rețea, pentru că nu merită decât peste 1500 RON/MWh — din cauza taxei de distribuție și a dublei taxări de TVA pe ce încarci în baterie.
Problema reală: taxarea dublă
Aici George apasă pe nervul sistemului: peste 90% din energia distribuită de acești prosumatori e consumată local, fără să treacă de transformator. Și totuși sunt taxați pentru transport, ca și cum ar urca pe linia de înaltă tensiune. Se dublu-taxează de multe ori. E un discurs susținut și de Dan Porșan, președintele Asociației Prosumatorilor, iar concluzia e clară: avem nevoie de politicieni care să legifereze corect, ca prețurile să scadă pentru toți vecinii, nu doar pentru cei din comunitate.
Pentru cine e și ce urmează
Soluția e pentru prosumatori cu baterii: dacă ai panouri, invertor și baterie, Yellow Box-ul preia controlul de la distanță și decide cât din baterie pui la dispoziția comunității și cât ții ca backup pentru casă. Riscul? Practic zero: schimbarea furnizorului se face în maxim o săptămână în ambele sensuri, iar dispozitivul ți-l dau la test 12 luni — dacă nu ești mulțumit, îl returnezi și primești 100% banii înapoi. Acum aduc patru-cinci clienți noi pe zi și stabilizează sistemul, urmând ca din primăvară-vară să crească la peste 1000 de clienți.
E, după George, cel mai smart proiect din zona asta în momentul de față. Avem nevoie de mai multe baterii și mai multe fabrici virtuale de curent, pentru că doar competiția pe piață poate coborî facturile, nu o decizie luată la Palatul Victoria. Dacă vrei să intri, ai linkul către Yellow Grid în descriere. Și până data viitoare, să faceți case bune cu fotovoltaice și baterii.
