Salutare tuturor! La acest #IGDLCC am stat de vorba cu Dragos Cabat, Chartered Financial Analyst si unul dintre cei mai lucizi analisti economici din Romania. A fost o conversatie lunga, fara perdea, despre toporul fiscal pe care Ilie Bolojan il pregateste pentru aparatul de stat, despre TVA-ul care creste de la 1 iulie, despre galeata bugetara ciuruita si despre ce ar trebui sa faca fiecare dintre noi ca sa nu fim luati prin surprindere de ce urmeaza.
De unde venim: 30 de ani de oportunitati ratate si mineriade care ne costa si azi
Ca sa intelegi unde mergem, trebuie sa stii de unde plecam. Dragos Cabat a tras o linie clara: Romania a pornit dupa 1989 de pe ultimul loc, alaturi de Bulgaria, si a pierdut cel putin 10 ani de dezvoltare din cauza mineriadelor. Tari ca Polonia, Cehia sau Ungaria au reusit sa treaca tranzitia mult mai rapid, partial pentru ca aveau granite comune cu Occidentul, partial pentru ca au facut lustratie. Polonia a finalizat lustratia in 1997. Noi nu am facut-o nici pana astazi.
„Silviu Brucan a spus ca ne trebuie 20 de ani. Am sperat ca n-are dreptate. Din pacate a durat mai mult de 20 de ani,” a recunoscut Cabat. Consecintele se vad si acum: am intrat mai tarziu in UE, mult mai tarziu in Schengen, iar zona euro ramane un obiectiv indepartat. Suntem totusi a 8-a economie ca putere de cumparare din cele 27 de state UE — dar am construit aceasta crestere cu bani europeni si cu bani imprumutati. Acum vine scadenta.
Galeata ciuruita: deficitul de 9-10% si contractul social prabusit
Imaginea pe care a folosit-o Cabat pentru a descrie situatia financiara a Romaniei este memorabila: o galeata ciuruita. Atata timp cat banii din PNRR si din fondurile de coeziune au curs cu presiune mare, galeata parea mereu plina. Acum robinetul se mai strange, si vedem prin cate gauri curge.
Romania are cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeana in 2025, undeva la 9-10% din PIB. Comisia Europeana ne-a dat termen pana in octombrie 2025 sa prezentam reforme credibile, altfel riscam sa nu mai primim banii din PNRR. In paralel, gap-ul de TVA — diferenta dintre ce se declara si ce se incaseaza — este de 30-33%, una dintre cele mai mari din Europa. O treime din TVA-ul declarat nu ajunge la buget. Daca am reduce acest gap la 10%, am acoperi 2-3% din deficit practic fara nicio taxa noua.
„Contractul social s-a prabusit la ultimele alegeri. Oamenii nu mai au incredere in administratorii carora le-am cerut sa mareasca alea, alea, alea,” a spus Cabat. Politicienii au facut ce li s-a cerut — pensii mai mari, salarii bugetare crescute — dar au ciuruit galeata pe drum.
TVA la 21% de la 1 iulie: de ce Cabat era pentru si de ce Nicusor Dan a semnat ca nu creste
Una dintre cele mai provocatoare pozitii din conversatie: Dragos Cabat sustine ca TVA-ul trebuia crescut de la 1 iulie la 21%, pe o perioada limitata de un an si jumatate, pana la sfarsitul lui 2026. Motivul e simplu: e singura masura care aduce bani rapid — estimeaza ca 3 luni de TVA la 21% ar fi adus circa 10 miliarde de RON (2 miliarde de euro) din consumul de vara.
Nicusor Dan a semnat in campanie ca nu creste TVA-ul. Cabat il intelege din punct de vedere politic, dar crede ca a fost o capcana: „Badea l-a pus intr-o situatie fara iesire. Orice raspuns ar fi dat, pierdea electoral.” Mesajul corect ar fi fost: ‘Crestem TVA la 21% pentru un an si jumatate, si la finalul perioadei venim cu raport clar despre ce am taiat din cheltuieli.’ Simplu, transparent, reconstruia contractul social.
Referitor la teama ca TVA-ul loveste mai tare in cei cu venituri mici: „Data trecuta, in 2010-2011, cand s-a marit TVA cu 3-4%, preturile au crescut in medie cu 0,5-1%. Nu este drama pe care ne-o imaginam.”
Modelul Bolojan: chirurgie cu toporul si limitele lui
Ilie Bolojan vine cu reputatia construita la Oradea si la Consiliul Judetean Bihor — a dat afara 30% dintre angajatii primariei, a transformat Oradea intr-un oras spectaculos. Acum trebuie sa faca acelasi lucru la scara nationala. Cabat e circumspect.
„Ilie Bolojan este un om cu o vointa mult mai mare, cu un bun-simt mult mai mare si cu o inteligenta mult mai mare decat Elon Musk, fara nicio discutie,” a spus analistul, dar a adaugat imediat ca provocarea e cu totul alta: la nivel national, are de gestionat 16 ministri plus vicepremieri, fiecare cu propriul partid, propria agenda, propria rezistenta. Daca patru-cinci ministri joaca cu mana moarta, toporul nu taie nimic.
Pe termen scurt, varianta realista e cea pe care Cabat o numeste ‘topor’ — un mesaj simplu catre fiecare minister: reduceti cheltuielile cu 10%. Nu chirurgie cu bisturiul laser, ci o taiere uniforma care se poate raporta dupa o luna. Chirurgia precisa — auditul consiliilor de administratie, eliminarea sinecurilor individuale — dureaza luni si ani si se loveste de contestatii la Curtea Constitutionala.
Un exemplu concret care i-a revoltat pe multi: Senatul Romaniei are liftiere. „Ati vazut vreo cladire de birouri din lume care sa aiba liftier? Vorbim de un personaj din anii ’20-’30.”
Energia si infrastructura: investitii critice care nu pot fi taiate
Datoria statului fata de furnizorii de energie era estimata la peste 8 miliarde de RON la momentul inregistrarii. Platile din 2024 pentru compensarea furnizorilor s-au ridicat la 6,85 miliarde de RON, cu 35% mai putin decat in 2023. Pentru 2025, pana in iulie, statul alocasera deja 3 miliarde. Total: circa 11 miliarde de RON numai la energie.
Liberalizarea pietei energetice vine, facturile de august vor arata diferit fata de ce am stiut. Cabat avertizeaza ca riscam brownout-uri sau blackout-uri in 2025, pentru ca nu s-au mai facut investitii in infrastructura de transport a energiei — linii de inalta tensiune, interconectari, automatizari.
Pe infrastructura rutiera, calculul e clar: „Fiecare euro bagat in autostrazi aduce 2,4 inapoi in economie. Intrarea in Schengen plus infrastructura functionala poate aduce 0,5% crestere economica pe an — cateva miliarde de euro.” Autostrada Moldovei e si prioritate economica, si prioritate de securitate nationala.
Ce facem noi, cei care platim: ghid de supravietuire financiara
Ultimul sfert al conversatiei a coborat de la macro la individual. Mesajul lui Dragos Cabat:
- Nu ne speriem. O crestere a TVA cu 2% nu inseamna ca toate preturile cresc cu 2%. Efectul va fi marginal.
- Ajustam cheltuielile — facem diferenta intre esential si ne-esential, amanam ce se poate amana.
- Nu lasam banii sa stea. Daca ai bani in plus, inflatia ii mananca. Titluri de stat, depozite, piata de capital — orice e mai bun decat bani care dorm in cont.
- Regandim contractul social personal. „Cand vreau sa dau o spaga, macar sa ma gandesc 10 secunde ca imi fac rau compatriotilor mei. Atunci vom schimba lucrurile in bine.”
Concluzia lui Cabat: nu suntem la al 12-lea ceas. Grecia a fost la al 12-lea ceas si tot a iesit — astazi are surplus bugetar si crestere economica mai mare decat Romania. Avem toate instrumentele necesare. Lipseste vointa politica, si asta inseamna ca depinde si de noi cum votam, ce toleram si ce refuzam sa mai acceptam ca norma.
Aboneaza-te la canalul de YouTube George Buhnici si nu rata nicio discutie din seria #IGDLCC.
Un multumesc special membrilor care sustin acest canal si fac posibile aceste conversatii. Daca vrei sa faci parte din comunitate si sa accesezi continut exclusiv, devino membru aici.
Daca vrei sa aprofundezi subiectele din acest episod, iti recomand si:
- Cat costa incompetenta si coruptia — romanii platesc nota de plata
- Cum ne afecteaza deficitul bugetar pe fiecare dintre noi
Dragos Cabat poate fi urmarit pe LinkedIn, unde publica regulat analize economice pentru publicul larg.
