Tușul din imprimanta ta este probabil cel mai scump lichid pe care l-ai cumpărat vreodată: undeva la 8.000 RON pe litru. Da, ai citit bine. Mai scump decât benzina, mai scump decât aproape orice torni în viața ta. Și totul pornește de la o țeapă bine pusă la cale de industria imprimantelor, care te prinde în ecosistemul ei și îți stoarce și ultimul leuț pentru câțiva mililitri de cerneală.
Cum am pierdut patru ore pe covor cu imprimanta dezmembrată
Povestea mea: într-o duminică dimineața am promis că ajut un vecin să-i printez niște documente, analize și bilete de avion, înainte să plece în delegație pe vapor până în China. Aveam o imprimantă ieftină, de 200 RON, cu cartușele consumate. Ca să nu mai dau încă 200 RON pe cartușe noi, le-am reîncărcat cu cerneală, patru sticluțe de 100 ml. Prima oară a mers. A doua oară, cipul de pe cartușe n-a mai vrut să recunoască cerneala.
Am stat patru ore pe covor, cu imprimanta demontată, cu tutoriale de YouTube și forumuri deschise, încercând să printez 30 de foi. Am ajuns la punctul în care voiam s-o arunc de la etajul 3. Sunt sigur că nu sunt singurul. Până la urmă m-am dus în aceeași zi și am cumpărat una nouă, de patru ori mai scumpă, vreo 800 RON.
Țeapa secolului: imprimanta ieftină e momeala
Cartușul cu care vine o imprimantă nouă are între 3 și 4 ml de cerneală pe culoare — un cartuș de test, cum îi spune producătorul. E doar un pretext ca să cumperi imprimanta și să intri în ecosistem. În trei săptămâni, o lună maxim, vei cumpăra cartușe noi, fiindcă alea nu-s gândite să printeze mai mult de 100-120 de pagini pe culoare.
Apoi ajungi la magazin și afli că două cartușe costă 200 RON — cât ai dat pe imprimantă. Producătorul probabil pierde bani pe imprimantă, dar îi recuperează din consumabile. Așa te prind Epson, Canon și ceilalți. Există și varianta XL, cu 16-18 ml, pe la 300 RON setul, dar tot ieși undeva la 8 RON pe ml, adică 8.000 RON pe litru.
Mai e o problemă: la imprimantele inkjet ieftine, dacă nu printezi o săptămână-două, cartușul se usucă. Duzele microscopice de printare se înfundă și de multe ori nu se mai desfundă. Pleci în vacanță două săptămâni și te întorci la o imprimantă care nu mai merge.
Soluția: imprimantă cu CISS (rezervoare reîncărcabile)
Recomandarea mea e clară: nu mai cumpăra imprimante ieftine cu cartușe. Caută o imprimantă cu CISS — Continuous Ink Supply System, la care nu schimbi cartușe, ci reîncarci rezervoarele cu sticluțe de la producător. Sticluțele astea au între 60 și 120 și ceva de ml și sunt de vreo 25 de ori mai ieftine decât cartușele clasice.
Eu am ales Epson, fiindcă sunt printre cele mai fiabile și se descurcă foarte bine cu printul color. Avem o astfel de imprimantă la studio de vreo trei ani, cu o singură reîncărcare, și funcționează de fiecare dată — și nu, Epson nu ne-a plătit nimic, pur și simplu s-a nimerit. Are și lăcaș pentru curățat capetele de printare dacă se blochează. Modele CISS există și de la Canon, și de la alți producători. Da, varianta laser color trece de 1.000 RON, dar tonerul e mult mai ieftin și nu se usucă.
Concluzia
Dacă printezi rar, o imprimantă cu rezervoare ajunge în timp mult mai eficientă decât cea de 200 RON pe care ești tentat s-o iei acum. Are și scanner, iar o reîncărcare completă te scapă de bătăi de cap pentru sute, chiar mii de pagini. Asta e lecția pe care am plătit-o cu patru ore pe covor și 800 RON: nu-ți arunca banii la gunoi pe imprimante ieftine. Dă mai departe articolul ca să prevenim cât mai multă lume să cadă în aceeași țeapă.
