Pe toți ne-a luat prin surprindere. Rezultatul votului din primul tur al prezidențialelor a fost un șoc, așa că în loc să stau pe internet și să butonez păreri, am ieșit pe stradă să-i întreb direct pe români: cine sunt cei unul din patru oameni care au votat ceva total neașteptat și, mai ales, de ce au votat așa? Ce a ieșit e mai nuanțat decât ne place nouă să credem din bula noastră.
Mulți au votat fără să știe pe cine au votat
Prima concluzie m-a dat peste cap. Am întrebat oameni cine e pe locul întâi și mi-au răspuns „Codreanu”, „Antonescu”, oameni care n-aveau habar de Călin Georgescu până la alegeri. Unii votaseră pentru el fără să-i fi auzit numele înainte. Asta spune ceva despre cum se face informarea azi: el a fost mediatizat masiv pe TikTok, iar cei care nu se uită acolo s-au trezit, cum spunea un domn, „cu o plăcintă” pe care nimeni n-a prezis-o.
Mi-a rămas în minte un om care mi-a zis sincer că are o „lacună” pentru că nu stă pe TikTok. I-am explicat că pentru el nu e o lacună, dar pentru întregul mecanism e o problemă: ne trezim cu surprize de astea pentru că trăim în bule complet separate.
Vest sau Moscova? Frica e mai puternică decât informația
O bună parte dintre cei intervievați s-au declarat speriați. Pentru ei, dacă Georgescu ajunge președinte, urmează „dezastru”: flancul drept al Europei se duce de râpă, posibil R-exit din Uniunea Europeană, eventual ieșire din NATO. Mulți dintre aceștia au votat-o pe Lasconi, deși mi-au recunoscut că nici ei nu sunt adepți înflăcărați ai ei. „Ce să facem, ne e frică”, mi-a spus cineva. E un vot de respingere, nu de entuziasm.
De partea cealaltă, susținătorii lui Georgescu mi-au vorbit despre suveranism, despre „România înainte de orice”, despre faptul că am fost forțați să vindem uzinele, fabricile de zahăr, salinele, toată industria. Pentru ei a câștigat un suveran, iar asta e „o veste bună pentru România”. Întrebați de unde își iau informația, mi-au dat nume precise: Anca Alexandrescu, Gheorghe Piperea, Dan Chitic, Răzvan Constantinescu.
De ce funcționează discursul suveranist
Dincolo de tabere, există un motiv solid pentru care suveraniștii au atâta putere acum. Venim după pandemie, suntem în mijlocul unei recesiuni, inflația e foarte sus. E greu să le ceri oamenilor înțelepciune pe stomacul gol. Argumentele astea funcționează și în Italia, Germania, Austria, Marea Britanie, nu doar la noi.
Iar când oamenii simt că sunt ignorați, vor căuta pe cineva care le vorbește direct. Unii dintre acești candidați sunt foarte convingători tocmai pentru că par că vorbesc cu omul de rând, nu peste capul lui. Asta nu e un detaliu, e cheia întregului fenomen.
Ce am învățat ieșind din bulă
Cel mai important lucru pe care l-am tras de aici: am auzit de bine și de rău despre fiecare tabără implicată. Nu există doar ai mei sau doar ai lor, nu există doar buni sau răi. Așa arată o conversație reală într-o democrație. Televiziunile s-au cam dus, a mai rămas internetul, dar și el e spart în zeci de bule care nu se mai vorbesc între ele.
Dacă ți se pare valoros exercițiul ăsta, trimite discuția mai departe, scoate-o din bula asta și pune-o în alta, ca să vadă lumea că există opinii de toate felurile. Iar dacă vrei să mergem mai în profunzime, lasă-mi o întrebare în comentarii pentru profesorul Borțun, cu care stau de vorbă la IGDLCC ca să înțelegem cum am ajuns aici și încotro ne ducem. Hai să ne ascultăm un pic mai des între noi.
