Salutare tuturor! La acest #IGDLCC am stat de vorbă cu prof. univ. dr. Armand Goșu, unul dintre cei mai respectați analiști de politică externă din România, specialist în Rusia și spațiul post-sovietic. Episodul a venit imediat după alegerile parlamentare din Republica Moldova și ne-am propus să înțelegem ce se întâmplă de fapt acolo — de ce Rusia pierde mereu pariurile în regiune, ce vrea cu adevărat Moscova, și de ce nici România nu scapă basma curată din această ecuație. A ieșit una dintre cele mai dense și mai oneste discuții pe care le-am avut vreodată pe podcast.
Moldova după alegeri: PAS cu 50,2% și o campanie dominată de o singură voce
Armand Goșu a insistat pe ceva ce mulți au ratat: campania electorală din Moldova a fost „total atipică” și „dominată de o singură voce” — cea a Maiei Sandu și a PAS. Rezultatele au vorbit clar: PAS a obținut 50,2% din voturi și 800.000 de voturi, o cifră pe care profesorul o numește „enorm” pentru o țară de dimensiunea Moldovei. Democrația Acasă a luat 5,62%, iar blocul socialiștilor și comuniștilor — 24,2%. Din 23 de concurenți electorali înscriși în cursă, doar câteva formațiuni au intrat în parlament.
Problema, spune Goșu, e că „la umbra Maiei Sandu nu prea crește nimic” — nu au apărut lideri noi, nu există o bancă de talente, nu s-a construit un partid în adevăratul sens al cuvântului. Maia Sandu e atât de dominantă în peisaj încât a transformat PAS dintr-un partid într-un vehicul personal. Chiar și Dodon, în campanie, a recunoscut că „nu are cum să aducă bani de la Bruxelles” — un semn că moldovenii au o busolă geopolitică practică: votează puterea, nu ideologia.
Rusia pariază numai pe cai morți: 30 de ani de contraperformanță
Una dintre cele mai tăioase observații din episod vine direct de la Armand Goșu: „Rusia a pariat numai pe cai morți în 30 de ani. Merită un premiu Moscova.” A pariat pe Voronin, care s-a întors împotriva lor după doi ani și a respins Memorandumul Kozak. A pariat pe Dodon, căruia i-a finanțat partidul comuniștilor, l-a dus la Mauzolee în Piața Roșie de Ziua Victoriei — și tot a pierdut. A băgat peste 300 de milioane de euro în campania de influențare a alegerilor moldovenești și a obținut o societate mai divizată, dar nu controlabilă.
Obiectivul Rusiei nu este să câștige Moldova pentru un proiect politic coerent. Obiectivul este haosul: „Să fie neguvernabilă țara.” Rusia nu caută victoria — caută instabilitatea. Apasă pe orice tensiune: dacă ești unionist, te face și mai unionist; dacă ești antiunionist, te face și mai antiunionist. Scopul este să nu se ajungă la dialog, să nu se rezolve nimic. În același timp, moldoveanul de rând e pragmatic: „Te face la buzunar imediat. L-a făcut și pe Putin la buzunar — i-a luat bani până în 2014.”
Diaspora și pașapoartele românești: o investiție care a meritat
Un moment important al discuției a fost analiza pragmatică a 1 milion de pașapoarte românești acordate cetățenilor moldoveni. Armand Goșu recunoaște riscul teoretic — că pot destabiliza România prin vot — dar ajunge la concluzia că investiția a meritat: diaspora moldovenească votează proeuropean în proporție de 79-80% și a „ținut Moldova pe direcția bună” în momente critice.
Paradoxul pe care Goșu îl evidențiază: aspirația majorității moldovenilor nu este Unirea, ci un pașaport Schengen ca să poată munci. „Aspirația moldovenească nu este unirea.” Elita politică și diplomatică de la Chișinău nu vrea să fie subordonată Bucureștiului — vrea fotoliile ei la Consiliul European, reprezentanți proprii în instituții internaționale. Sunt câteva sute de diplomați care vor să reprezinte o țară numită Moldova, nu o provincie a României. Și asta e o realitate pe care trebuie să o acceptăm dacă vrem să construim ceva solid în relația cu ei.
România, infrastructura și prețul subdezvoltării deliberate
Discuția a luat o turnură dură când am ajuns la România. Goșu a fost direct: nu poți cere americanilor și polonezilor să trimită tancuri când tu ai „porțiuni de cale ferată unde se avansează cu 30 km/h” și nu ai „nici măcar un punct în care să spargi Carpații cu autostradă.” Brașovul nu are nicio autostradă — și nici nu e clar că va avea până în 2030. Sibiu-Brașov e o fantasmă. Grindeanu se laudă cu autostrăzile, dar realitatea e că Transilvania e „ținută ostatic.”
Problema e mai adâncă decât birocrația sau corupția: după 2014, sub pretextul securității naționale, „băgăm instituții peste tot” și „totul intră sub cupola amenințării de securitate.” SRI-ul e util — dar „unde e nevoie de el nu e”, iar unde nu ar trebui să fie, e prezent. Goșu spune că riscăm să ne transformăm „într-o Rusie mai mică, fără dinții Rusiei.” Am intrat în UE și NATO ca să urmăm un model de dezvoltare rusesc? Cam împușcăm singuri în genunchi.
Ucraina, Trump și racheta care nu mai poate fi interceptată
Finalul episodului a mers direct în geopolitica mare. Goșu a adus cifre concrete: zeci de mii de dezertări în armata ucraineană, dificultăți tot mai mari în a ține linia frontului, și — cel mai alarmant — procentul de interceptare a rachetelor balistice rusești a scăzut sub 10%. Rușii au modificat traiectoria Kinzhalului: face manevre în aer care „pierd” racheta interceptoare Patriot. Israelul a pătit la fel cu Iranul — șase rachete balistice iraniene au lovit ținte într-o singură noapte.
În ceea ce privește Trump, Goșu are o convingere clară: Putin a înțeles că „poate să facă orice, că nu i se va răspunde, că nu există o linie roșie.” Dovada? Odată cu venirea administrației Trump, numărul dronelor și atacurilor rusești a „crescut exponențial.” Când Trump a spus că Rusia e slabă, răspunsul Rusiei a fost bombardamentul cu Kinzhal al triajului din Odesa — o gară cheie prin care trec aprovizionările. Simbolismul nu putea fi mai explicit. Singura veste bună, spune Goșu: Trump e „dezamăgit, de-a dreptul frustrat” că nu a reușit să deblocheze relația Kiev-Moscova — și asta poate schimba ceva.
Dacă episodul ăsta ți-a deschis ochii sau ți-a confirmat ceva ce simțeai deja, abonează-te la canal — publicăm constant analize de genul ăsta, fără să îndulcim realitatea.
Episodul a fost posibil și datorită susținătorilor noștri de pe YouTube. Dacă vrei să faci parte din comunitatea membrilor și să ai acces la conținut exclusiv, te așteptăm aici.
Dacă vrei mai mult context despre ce se întâmplă la granițele României, ascultă și episodul cu Războiul din Ucraina și România sau discuția despre geopolitică pentru toți — teme pe care le-am abordat și în episoade anterioare IGDLCC.
Armand Goșu predă la Universitatea din București, Facultatea de Științe Politice, și este unul dintre cei mai citați analiști români pe teme de securitate regională și politică rusă.
