Salutare tuturor! La acest #IGDLCC am stat de vorbă cu profesorul Armand Goșu, unul dintre cei mai avizați analiști ai spațiului rusesc din România, cu care ne-am mai întâlnit de mai multe ori de la începutul invaziei din Ucraina. De data aceasta, contextul era exploziv: atacul ucrainenilor asupra avioanelor strategice rusești tocmai avusese loc, scandalul Trump-Musk izbucnea în timp real, iar Goșu tocmai se întorsese din America. Trei ore de analiză densă, fără menajamente.
Universitatea Columbia sub asediu: atmosfera din America în prima lună a lui Trump
Profesorul Goșu a participat la o conferință la Universitatea Columbia din New York, chiar în perioada în care Trump a blocat vizele studenților străini la Harvard. Experiența a fost revelatoare. „Ca să intri în campus îți eliberau un QR cod în fiecare zi”, povestește el. „Organizatorii conferinței întârziau să ne trimită QR codurile, s-au anulat niște panel-uri, colegi care veneau la panel-ul la care eram și noi n-au fost lăsați la intrarea principală.”
Erau două rânduri de poliție la intrare: poliția statului New York și poliția campusului. Studenții din Africa și Asia erau opriți în număr mai mare decât în alți ani. Atmosfera din rândul profesorilor era de „oarecare agitație și frustrare” față de Trump – elita academică de la Ivy League este, în cuvintele lui Goșu, „anti-Trump și woke”. Paradoxal, aceiași profesori se interesau dacă există joburi în România sau în Europa Centrală cu predare în engleză. „M-au întrebat dacă sunt joburi în România – acum câțiva ani nu știau unde e România pe hartă.”
Concluzia lui Goșu: elita de la Harvard și Princeton s-a mutat rapid în Canada și Australia, restul au încercat Europa, dar acolo există un „șomaj intelectual ridicat” și pozițiile universitare bine plătite sunt rare. România nu este o destinație atractivă nici financiar, nici profesional, deși suntem pe frontieră și se întâmplă lucruri lângă noi.
Divorțul Trump-Musk: 30 de miliarde pierdute și amenințarea cu dosarul Epstein
Scandalul a izbucnit în direct, exact când înregistram episodul. Musk a pierdut 30 de miliarde de dolari în câteva ore după ce proiectul „big beautiful bill” – legea bugetului american care elimina subvențiile pentru mașinile electrice – a trecut prin Congres cu o diferență de un singur vot. „Omul a explodat”, comentează Goșu.
Dar Goșu subliniază că disputa oficială nu a pornit de la mașinile electrice, ci de la votul republican lașico pe legea îndatorării. Musk a invocat dosarul Epstein: „Tu ai desecretizat dosarul asasinării lui Kennedy, tu ai desecretizat dosarul asasinării lui Martin Luther King – desecretizează și dosarul anchetei lui Epstein ca să vezi că o să apară numele tău.” O amenințare gravă, dar neprobată.
Goșu remarcă că ziariștii ruși au început deja să facă comparații între Musk și Prigojin – exagerată ca analogie, dar semnificativă ca semnal. Musk rămâne „cel mai urmărit om de pe planetă, mai urmărit decât Kardashian”, cu audiențe pe X care depășesc CNN și Fox News la un loc. Șansa unui partid politic propus de Musk există, dar costurile politice vor fi mari indiferent de traiectorie.
Atacul ucrainenilor asupra avioanelor strategice: triada nucleară rusă lovită
Ucrainenii au distrus componenta de bombardiere strategice din triada nucleară rusă – avioanele Tu-95 și Tu-160 care purtau rachete Kinjal. „Șapte distruse total, identificabile pe fotografii. Parțial distruse vreo 40. Dar cel mai important: nu se mai fabrică.” Goșu precizează că erau doar 56 de bombardiere strategice în total în dotarea Rusiei, din care o parte nu zburau deja – piesele fuseseră scoase de pe unele pentru a le menține pe altele în aer.
În noaptea dinspre 5 spre 6 iunie, Rusia a lansat 470 de drone și vreo 40 de rachete de croazieră – tocmai când America era paralizată de scandalul Trump-Musk. „Rușii au și o componentă de PR în tot ce fac. Nu ai lovit dacă nu sunt toate reflectoarele pe lovitura ta.” Dar de data aceasta nimeni nu s-a uitat la bombardament. Paradoxal, și rachetele Orișnik au dat rateuri: una s-a dezintegrat deasupra Kazahstanului în loc să ajungă în Ucraina. „Asta sunt niște rachete din noua generație care acum sunt încercate pe câmpul de luptă.”
Concluzia lui Goșu despre amenințarea nucleară rusă: „Rusia e departe de a câștiga acest război. Dacă avansează în ritmul ăsta, în cel mai bun caz, la sfârșitul verii s-ar putea apropia de Konstantinovka – care e punctul central al ofensivei din vara 2025. Și dacă ai ocupat Konstantinovka, ce ai făcut? N-ai făcut nimic.” Folosirea armei nucleare tactice nu ar aduce niciun avantaj strategic și ar risca intrarea Franței și a altor țări europene cu trupe în conflict.
Analogia cu Afganistanul: cum se prăbușesc imperiile
George Buhnici a propus analogia cu Pearl Harbor, Goșu a preferat-o pe cea cu Afganistanul. „Afganistanul a fost ultima mare operațiune militară a armatei roșii. Din decembrie 1979 până în mai 1989 – 20.000 de morți sovietici, după care s-au retras.” Dar Uniunea Sovietică nu s-a prăbușit din cauza înfrângerii militare din Afganistan, ci pentru că prețul petrolului a scăzut de la 170-180 de dolari pe baril la 30 de dolari.
Scenariul se poate repeta: „Trump reușește să convingă Arabia Saudită să coboare prețul petrolului undeva la 50 de dolari. Economia rusă nu poate funcționa eficient sub 60 de dolari pe baril ca să susțină războiul.” Se mai adaugă pachetul de sancțiuni în discuție la Congresul american – tarife de 500% pentru statele care cumpără petrol rusesc (China, India). Goșu numește această combinație „trifecta”: atacul ucrainean de succes + prețul petrolului în scădere + sancțiunile noi. „Americanii spun trifecta.”
Cu toate acestea, Goșu este prudent: „Cred că e devreme să spunem că vom vedea prăbușirea imperiului putinist în 2025. Deocamdată suntem cu mari emoții. Următoarele două-trei săptămâni vor fi decisive” – cu G7 în Canada și summitul NATO la Haga.
Europa, China și retragerea americană: cine umple vidul
Goșu a identificat o dinamică îngrijorătoare: americanii se retrag progresiv din Europa pentru a se concentra pe Pacific și pe rivalitatea cu China. „Ei se pregătesc mental, colectiv pentru un conflict cu China. Pe inteligența artificială aplicată, chinezii sunt lideri. Pe inteligența artificială generală, americanii își pun speranța că mai au trei-cinci ani înainte.” Cipurile TSMC din Taiwan sunt „critice pentru dominația globală” – dacă China ocupă Taiwanul, accesul la litografie de 2-3 nanometri schimbă tot.
În locul american lăsat liber intră China. Goșu a văzut la Chișinău și Kiev „hoteluri pline jumătate cu chinezi – business-uri mari care așteaptă să se termine războiul și să înceapă reconstrucția Ucrainei.” BYD a lansat modelul Seagull (redenumit Dolphin) în România, iar reacțiile positive ale românilor sunt contracarate de „un cor de troli din zona suveranistă, anti-China”. Goșu notează că aceiași troli care sunt pro-Rusia sunt anti-China – un canal de comunicare coordonat.
Concluzia geopolitică: „Cel mai probabil America reintră în ciclurile de izolaționism americane. Problema noastră nu e America. Problema noastră este cum face Europa față agresiunii rusești, care va continua.” Europa cu 550 de milioane de locuitori, cea mai mare piață de desfacere din lume, ar putea fi un actor global decisiv dacă se federalizează și își construiește propria industrie de apărare – tocmai de aceea nici Moscova, nici Washington nu o doresc.
Dacă vrei să nu ratezi niciun episod IGDLCC și nici restul conținutului de pe canal, abonează-te la canalul meu de YouTube. E gratis și mă ajuți enorm.
Un mulțumesc special membrilor comunității Buhnici.ro care fac posibile aceste interviuri lungi și aprofundate. Dacă vrei și tu să faci parte din comunitate și să ai acces la conținut exclusiv, devino membru aici.
Dacă ți-a plăcut analiza lui Armand Goșu, îți recomand și episoadele anterioare în care am discutat despre evoluția războiului din Ucraina și despre geopolitica europeană în 2025. Pentru contextul legat de Elon Musk și Trump, vezi și analiza mea despre viitorul relației Trump-Musk.
Armand Goșu predă la Universitatea din București și este unul dintre cei mai citați specialiști în spațiul post-sovietic din România.
