Am condus primul meu Opel după un deceniu și recunosc că am pornit la drum cu o doză sănătoasă de scepticism. Cine a avut Vectra, Astra sau Insignia să ridice mâna – eu unul doar am visat la o Vectra pe vremea când salariul meu nu se apropia nici de 600 de lei. Opel au fost mereu mașini cinstite, confortabile, care te duceau în concediu fără stres. Numai că marca asta a cam dispărut de pe radarul nostru și acum revine cu acest Grandland. Așa că mi-am luat câteva zile să văd dacă mai are ceva din ADN-ul ăla vechi sau e doar încă un SUV banal pe platformă de la Stellantis.
Spoiler: e un pic din ambele. Hai să-ți spun exact ce am simțit.
O navă-amiral care s-a transformat în SUV
Noul Grandland e o generație complet nouă, construită în Franța și Germania pe platforma STLA Medium – aceeași pe care stă și Peugeot 3008. Practic sunt frați gemeni cu personalități diferite. Există și o versiune pur electrică, cu până la 700 km autonomie pe hârtie, dar eu l-am testat exact pe ăla pe care cred că-l vor cumpăra cei mai mulți: 1.2 turbo mild hybrid, 136 de cai.
Mașina a crescut serios – 4,65 metri lungime, cu 17 cm mai mult decât generația anterioară, și aproape 1,90 m înălțime. E cea mai mare mașină Opel în producție și se simte când treci pe lângă ea. Ce mi-a plăcut e că nu urlă după atenție. Tiguanul e corporate, 3008-ul e futurist, Grandland e elegant și discret. Cam cum era Vectra. În față ai Opel Visor 3D cu logo iluminat, iar în spate inscripția Opel luminează permanent între stopurile LED. Pe gri beton cu plafon negru arată chiar bine.
Problema lui Opel e că Insignia a murit în 2022 și de atunci marca n-a mai avut o navă-amiral. Grandland ar trebui să umple golul ăla, doar că sub formă de SUV, nu de sedan. Iar asta e un pic trist pentru un nostalgic ca mine.
Interiorul – aici Opel își amintește cine e
Primul lucru pe care l-am simțit: scaunele. Toate sunt certificate AGR, adică validate de asociația de ergonomie din Germania, iar pe echiparea GS ai în față și ventilație, și masaj. Stai aici, în față sau în spate, și pur și simplu nu vrei să cobori. Nu pentru că ar fi luxos, ci pentru că e ergonomic. Opel știa să facă scaune acum 20 de ani și încă știe – confortul ăsta a devenit de-a dreptul legendar.
Totul e minimalist, curat, orizontal. Și, surpriză în 2026, au păstrat butoane fizice, inclusiv pentru climatizare. Nu sunt suficiente pentru gustul meu, dar în era ecranelor goale chiar contează. Pe GS urci la ecrane de 16 inch plus head-up display, ai CarPlay și Android Auto wireless fără nicio problemă. Un detaliu care mi-a plăcut e Pixel Box – un compartiment transparent, iluminat, sub care încarci telefonul wireless și vezi o lumină când prinde curent.
Spațiile de depozitare sunt peste tot – vreo 35 de litri adunați prin toată mașina, plus un portbagaj de 550 de litri cu banchetă rabatabilă 40/20/40. Am umplut-o cu saci de pământ de grădină și de scoarță, deci poate face și treabă de utilitară. Iar tot ce vezi în interior e produs cu jumătate de tonă de materiale reciclate, care arată surprinzător de bine. Nimic ieftin aici. Dacă vrei să vezi cum gândesc eu legat de tehnologia care chiar contează într-o mașină, am mai scris despre asta în articolele mele despre mașini de pe buhnici.ro.
La volan: ușoară, liniștită, dar nu un rachetă
Aici începe conversația care i-ar putea stresa pe unii. Sub capotă e un motoraș de trei cilindri turbo cu asistență mild hybrid la 48 de volți: 136 de cai, 230 Nm cuplu, cutie robotizată cu șase trepte, tracțiune față. Înainte să zici că e prea puțin, hai să vorbim de greutate.
Grandland are 1.600 kg. Sportage și Tiguan se duc spre 1.800, Tesla Model Y trece de 1.900. Cu alte cuvinte, Grandland e mai ușoară cu 100 până la 340 kg față de concurență, și asta se simte. Se simte când ieși în trafic și treci peste denivelări, pentru că în viața reală tu nu faci 0-100, ci treci peste gropi. Suspensia cu amortizoare cu frecvență selectivă face mașina liniștită și confortabilă, la navetă și la drum lung deopotrivă.
Limita apare la depășiri. Pe autostradă, peste 130 km/h, dacă vrei să mai depășești o dată, tricilindrul ăla începe să zbiere și durează mai multe secunde decât te-aștepți. Dar fii sincer: o familie cu doi copii care face naveta în București și merge în Grecia o dată pe an nu are problema asta. 136 de cai par puțini astăzi, dar acum 20 de ani era teritoriul mașinilor scumpe. Am alergat-o inclusiv pe drumuri proaste prin Otopeni și n-am nimic să-i reproșez.
Prețul – singura problemă reală a lui Opel
Și acum partea care contează: banii. Un Grandland de bază, cu 136 de cai, pleacă de la 33.000 de euro, iar echipat ajunge spre 37-38.000 înainte de oferte. Opel a dat mereu reduceri serioase, deci insistă la vânzător și verifică configuratorul oficial Opel.
Problema e contextul. La aceiași 33.000 de euro, Hyundai Tucson îți dă 215 cai full hybrid cu garanție 5 ani, Kia Sportage 230 de cai, iar Tiguanul stă în aceeași zonă. Pe cifre, Opel nu poate câștiga. Mai jos vine și Dacia Bigster cu 10.000 de euro mai puțin, care face 80% din chestii. Deci ce are Grandland în plus? Confort, scaunele AGR, izolație fonică excelentă, fabricație în Germania și greutatea mică – care înseamnă consumuri mai mici pe toată durata de viață, la frâne, anvelope și combustibil.
Ce nu are? Putere și un preț care să te facă să zici „shut up and take my money”. Opel are nevoie de o reducere sau de o echipare specială pentru România ca să facă prețul irezistibil. La 33.000 e o alegere bună; la 30.000 ar fi una evidentă.
Concluzie: pentru cine e mașina asta?
Recomandarea mea: ia-ți Grandland dacă vrei confort pe drum lung, spațiu generos pentru familie și oameni înalți, un interior plăcut fără pretenții de premium și un consum rezonabil la viteze de oameni normali. E o mașină făcută în Germania, mai pe old-school, ușoară și economică. Nu o cumpăra dacă vrei 4×4 (nu există pe mild hybrid), dacă vrei să tragi remorci grele (limita e 850 kg) sau dacă vrei putere – acolo te uiți la plug-in hybridul de 195 de cai sau la versiunea electrică.
Dacă tatăl tău a avut Vectra și a fost mulțumit de ea 10-15 ani, Grandland pare un upgrade logic. Aceeași filozofie: te duce bine, confortabil, fără dramă. Eu totuși îmi doresc ca Opel să ne ofere și niște sedanuri mai joase – nu toată lumea vrea SUV. Tu ce zici, mai are Opel vreo șansă? Lasă-mi un comentariu pe canal.
Dacă ți-a plăcut testul ăsta și vrei să vezi toate impresiile pe viu, abonează-te la canalul meu de YouTube aici.
Vrei mai mult conținut și acces direct la comunitatea noastră? Devino membru al canalului aici și susține-ne testele independente.
