Salutare tuturor! La acest #IGDLCC am stat de vorbă cu prof. dr. Ioan Gherghina, unul dintre cei mai respectați medici pediatri din România, coordonator de doctorate în pediatrie și veteran al Institutului Mamă și Copilul. E a doua oară când îl am invitat în emisiune și de data asta am intrat direct în miezul problemei: de ce ne împuținăm ca națiune, ce se întâmplă cu sănătatea familiei românești și ce putem face concret. A ieșit una dintre cele mai serioase și mai valoroase conversații pe care le-am purtat vreodată.
România trăiește cea mai scăzută natalitate din istoria sa
Prof. Gherghina a pus pe masă un număr care ar trebui să ne îngrijoreze pe toți: 7,2 nașteri la 1000 de persoane – cea mai scăzută rată de natalitate din întreaga istorie a României. Iar proiecțiile sunt și mai sumbre: dacă trendul demografic negativ se menține, în 2050 vom fi 13 milioane de locuitori, adică o treime din populația actuală dispărută. ONU a calculat că în 2100, pe același criteriu, am putea ajunge la 8 milioane de oameni.
„Vă dați seama câte sarcini are această populație a țării pornind de la securitate, de la dezvoltare economică, culturală, învățământ?” – a spus profesorul. O țară redusă de la 23 de milioane la 8 milioane nu mai poate susține nici infrastructura, nici sistemul medical, nici apărarea națională.
Soluția nu vine din laboratoare sau utere artificiale – acestea există deja la nivel de experiment, dar nu pot înlocui natalitatea naturală la scară statistică. Soluția vine din familie și din condițiile care permit tinerilor să o constituie.
România, pe primul loc în UE la avorturi – și prețul plătit în vieți
Un alt număr dureros adus în discuție: în ultimii ani, România înregistrează aproximativ 40.600 de avorturi pe an – mai mult decât numărul sarcinilor duse la termen, și cel mai mare număr din Uniunea Europeană. Situația nu e nouă. După liberalizarea avortului la cerere în 1990, aproximativ 1 milion de avorturi au fost efectuate în acel singur an.
Consecințele s-au văzut imediat în mortalitatea maternă: în 2012, rata mortalității materne în România era de cinci ori mai mare decât media Uniunii Europene. Astăzi, suntem tot de două ori mai sus decât media europeană. Prof. Gherghina a explicat că avorturile repetate compromit capacitatea unei femei de a duce la termen sarcini viitoare – uneori definitiv, fără ca ea să știe că a fost ultima șansă.
„Poate să nu mai aibă sarcini, poate să piardă. Și trebuie să știe un lucru: s-ar putea ca natura să nu-i mai permită să mai aibă altă sarcină”, a spus profesorul cu toată directețea.
Sarcina cu risc – 33-40% din cazuri, nevăzute de medici
Una dintre revelațiile cele mai șocante ale conversației vine din cercetările proprii ale prof. Gherghina de la Institutul Mamă și Copilul. Până la 40% din copiii care decedează înainte de un an provin din mame care nu au fost la niciun control medical pe durata sarcinii.
Datele din studiile institutului arată că în 33% din cazurile de sarcini cu risc, medicul de familie nu s-a prezentat niciodată la controlul activ la domiciliu, deși este obligat prin fișa postului. Iar în 40% din cazuri, nici asistenta medicului de familie nu a efectuat vreodată vizita activă impusă de lege. Rezultatul: femei care mor din cauza unor boli agravate de sarcină, și copii care mor în primul an de viață – decese evitabile.
„Nu există ceva mai important când asta se poate termina și se termină cu decesul, fie al copilului, fie al mamei, fie amândoi”, a subliniat profesorul.
Vaccinurile și pojarul care a ucis 80 de copii
România nu a atins nici pe departe nivelul de acoperire vaccinală necesar pentru a stopa bolile infecțioase. Prof. Gherghina a dat un număr concret: peste 80 de copii au murit din cauza pojarului în ultimii ani, inclusiv o asistentă medicală de 39 de ani care a contractat boala de la pacienții ei nevaccinați.
Pragul de siguranță nu este de 80%, cum se vehiculează adesea, ci de minim 95% din populația pediatrică vaccinată pentru a rupe lanțul transmiterii. România este departe de acest prag, parțial din cauza dezinformării, parțial din cauza lipsei unei legi clare a vaccinării. „Trăiau 80 de copii în plus. Nu-i mai avem”, a spus profesorul sec.
Pe tema COVID, profesorul a fost la fel de direct: din cele 67.000 de decese înregistrate în România, 90% erau nevaccinați. Colegi medici mai tineri cu 10-17 ani, fără boli cronice, au murit în două-trei săptămâni de spitalizare.
Sexualizarea precoce, ecranele și ciclul menstrual devreme
O legătură neașteptată pe care prof. Gherghina a subliniat-o: vârsta tot mai mică la care fetele au primul ciclu menstrual nu este cauzată doar de alimentație sau poluare, ci în primul rând de sexualizarea psihică indusă de conținutul online. „Stau noaptea cu televizorul aprins și nimeni nu urmărește ce văd ei acolo”, a explicat profesorul.
Recomandarea sa concretă: niciun ecran în dormitorul copilului, începând de la 10 ani. Algoritmii de social media sunt concepuți de specialiști plătiți să creeze dependență – „ca ăia care scriu programele pentru păcănele, pentru cazinouri” – și sunt mai puternici decât autocontrolul oricărui adolescent.
Tot legat de aceasta, începerea vieții sexuale înainte de 18-20 de ani, înainte de maturitatea completă, crește riscul de cancer – un lucru pe care puțini părinți îl știu și care ar trebui predat în școli de la clasa a III-a sau a IV-a, când copiii au în jur de 10 ani.
Ce e de făcut: educație, creșe și o lege care să protejeze familia
Prof. Gherghina nu s-a limitat la diagnostic – a vorbit și despre soluții. Modelul francez, în care întreprinderile mari cu mulți angajați erau obligate să aibă creșe și grădinițe în apropiere, a crescut rata natalității de la 7-8 la 10 la mie. Statul român, care se declară social, nu a făcut aproape nimic concret în direcția asta.
O altă soluție esențială: educația sexuală în școli începând de la 10-11 ani, nu ca tabu moral, ci ca informație medicală despre sănătatea reproductivă. Fetele de 11-12 ani sunt curioase și au dreptul să afle despre ciclul menstrual, despre sarcină și despre consecințele deciziilor pe care le vor lua. Blocarea acestei educații de către unele autorități sau instituții religioase are efecte directe în statisticile de mame adolescente și de avorturi.
România se află pe locul al doilea în Europa la numărul de mame minore – după Bulgaria, care „a reușit să ne depășească” – cu circa 500 de adolescente care ajung la a doua sarcină în fiecare an, conform statisticilor din ultimii patru-cinci ani.
Dacă ți-a fost de folos această conversație, abonează-te la canalul meu de YouTube ca să nu ratezi niciun episod IGDLCC. Informațiile astea sunt gratuite – răspândește-le mai departe.
Le mulțumesc călduros membrilor canalului care fac posibile aceste conversații prin susținerea lor lunară. Voi sunteți motivul pentru care continui să aduc invitați de calibrul profesorului Gherghina.
Dacă vrei să aprofundezi subiectele din acest episod, îți recomand și:
- Discuția anterioară despre natalitate și criza demografică a României
- Episodul despre fertilitate și problemele reproductive la bărbați și femei
Află mai multe despre activitatea prof. dr. Ioan Gherghina și cercetările sale la Institutul Mamă și Copilul (IOMC).
