Iluzia bogăţiei

Mă uit împrejur şi mi se face milă. România trece în aparenţă prin cea mai fastă perioadă din punct de vedere economic dar se pregăteşte de un picaj pe măsură. Este întradevăr foame de bani, dar eu aş spune că este mai degrabă o anorexie de bani.

Ca să nu vă plictisesc cu analize macro-economice la care nu mă pricep, o să vă servesc teoria mea direct.

Nişte băieţi cu bănci pe afară şi-au dat seama acum câţiva ani că dacă legislaţia la noi se reglează şi guvernul garantează pentru investiţiile străine, va fi loc de afaceri prospere în România. Nu pentru români, bineînţeles. Vorba tatălui meu: „Nu trebuie să răspunzi la telefon de fiecare dată. Nimeni nu te caută să îţi dea ceva. Poate mai degrabă să îţi ceară!”.

Aşa că, după ce bancherii străini s-au convins că nu suntem tocmai Ucraina şi că aici nu vor fi furaţi şi împuşcaţi la vedere, au adus la noi magazinele lor sclipicioase de bani cu adaos mare, adică băncile astea nenumărate plasate mai des şi mai bine decât alimentarele. Nicăieri în lume nu există atât de multe bănci la strada ca la noi. Nu am văzut nicăieri în Europa aşa ceva.

Mai ţineţi minte acum doi ani când un credit de nevoi personale avea DAE 45% la creditul cu buletinul? Adică de zece ori mai mult decât dobânda la un credit asemănător în Germania sau Franţa. Ce TUN uriaş s-a dat la noi numai cu creditele astea…

Dobânzile rămân în continuare ridicate, deşi s-au mai domolit puţin. Vânzătorii de bani îşi fac puţină concurenţă, însă chiar şi acum poţi obţine 10% dobândă pe an la un depozit în lei, aşa că banii plasaţi de vestici în depozite cu 4% dobândă (atât e dobânda într-o ţară civilizată) sunt plimbaţi şi inmulţiţi mult mai bine şi rapid la noi de către băncile străine. Creşterea noastră economică, mai degrabă ajungerea naturală din urmă a vestului, se transformă în profit pentru speculanţii din grupa mare.

Pentru că românii au demonstrat că le este întradevăr foame mare de bani, băncile şi-au făcut curaj şi au dat apoi drumul la creditele ipotecare. Aici e rost de înmulţit valută în stil mare. Ai noştri sunt dispuşi să plătească chiar şi 900 sute de euro pe lună rată la credite pe 30 de ani pentru o cutie de beton, a se citi apartament de 50-60 de metri pătraţi cumpărat la 120.000 de euro. Numai în Bucureşti există peste 12.000 de credite de peste 70.000 de euro. Doar 0,01% întârzie la plată, lucru care dovedeşte că suntem încă o piaţă foarte bună pentru banii scumpi.

Uite aşa ajung investitorii în România. Nu vine nici un binefăcător să ne dea banii ăştia, ci doar să ni-i împrumute cu dobândă. Ei nu se grăbesc la fel de tare ca noi. Nu se gândesc la foamea de azi, ci la burta plină de mâine. Sutele lor de miliarde de euro intră în Românie de unde vor pleca la un moment dat dublate sau triplate prin astfel de credite.

Între timp, românii de rând trăiesc iluzia bogăţiei. Tonele de euro luate pe credit au scumpit totul. Viaţa în România este mai scumpă decât în Vest în condiţiile unor salarii muuult mai mici. Proaspătul datornic se vede cu mai mulţi bani în mână decât a avut vreodata şi se apucă de cheltuit. Cumpără terenuri deja scumpe de acum, case la fel, maşini care se devalorizează la jumătate în trei ani, electronice, plasme uriaşe… Banii se evaporă sub ochii lui, în timp ce trăieşte o viaţa aparent mai bună pentru o perioadă scurtă, de câţiva ani.

Între timp şi cei care au vândut pământul fac la fel. Au dat peste atât de mulţi bani încât nu ştiu ce să facă cu ei. „George, am vândut un teren cu 50.000. Ce zici dacă îmi iau un Touareg? / La o afacere te-ai gândit? Nu e păcat să dai banii pe o maşină care se devalorizează? / Nu mă pricep eu la afaceri…” Uite aşa s-au umplut satele din jurul Bucureştiului de Touareg-uri, Mercedes-uri şi BMW-uri albe. Ţărani care au vândut o palmă de pământ şi au băut-o. Bogăţia lor deja se stinge, în timp ce cheltuiesc pe lucruri de care nu au nevoie. Ăla micu are laptop de 2.000 de euro ca să se joace counter-strike, mami merge numai la saloane de fiţe, iar tati merge la birt cu SUV-ul. Banii lor nu produc însă nimic, ci doar achită facturi. Nu o vor putea face la nesfârşit. Îşi dau seama târziu că nu au făcut vreo super-afacere, pentru că nu sunt mai fericiţi, dar nu mai au la fel de mult pământ. Au venit străini să facă alte case scumpe vândute mai departe pe credite şi mai scumpe. Unul dintr-o sută şi-a investit banii. Vă recomand pricomigdalele lui nea Gică. El a luat banii de pe terenuri şi a invetit în centru la Corbeanca. Munceşte la fel de mult ca înainte, este fericit şi nu va sărăci niciodată pentru că este primul care a făcut o cofetărie acolo.

La scară mare, ce trăim noi este o furtună într-un pahar cu apă. Vindem şi cumpărăm chestii scumpe. Mutăm banii de la unul la altul. Ne pasăm valută între noi la schimb cu servicii, case, produse. Asta nu ar fi o problemă. E bine aşa. Economia se mişcă.

Problema apare când cumpărăm masiv mărfuri din afara ţării. Masa de valută pe care o schimbăm între noi scade, pentru că o proporţie mare iese din circuit. Te-ai prins de acum. Banii se duc la marii producători de automobile din străinătate, la cei de electronice, pe mâncare şi se întorc înmulţiţi la băncile care ţi-au dat credit cu dobândă mare.

De pe acum eşti conştient că trăieşti o iluzie a bogăţiei. Că atât timp cât nu faci ceva ca banii tăi să se înmulţească, te îndrepţi încet dar sigur către sărăcie. Iar când nu vei mai avea nimic de vândut, pentru că ţi-ai amanetat şi viitorul cu un credit pe 30 de ani, vei pleca privirea şi te vei întoarce, docil, supus la muncă. De acum eşti un sclav. Modern.

 

Ultimele articole

Articole recomandate

40 Comments

  1. foarte bun articolul ca dealtfel si ceea ce relatezi e foarte crud si adevarat. putini sunt taranii care au carte , au terminat o scoala si au curajul dar ii si ajuta capul sa faca o afacere. asa ca la unii chiar nu ai ce sa le ceri .
    eu imi doresc ca intr-o buna zi ,nimeni sa nu mai imprumute bani de la banca, sa nu mai cumparam apartamente la preturi exorbitante, s.a.m.d si sa vedem atunci ce se va intampla cu toti acesti „indivizi” care ne vand iluzii de imbogatire. Poate vor schimba macazul prin reducerea dobanzilor, scaderea preturilor la teren, etc..
    Suntem intr-adevar un popor de care altii profita la greu dar asta trebuie sa o realizem fiecare dintre noi , si pana cand acest lucru se va intampla , multa apa va curge pe Dunare.

  2. Hehe! Ce stiti voi? Cunosc persoane care pt viata de Bucuresti, cu tot ce include ea (trafic infernal, credit pt un apartament, oameni perversi etc.), au renuntat la (unii) prieteni, la soti, sotii, parinti si chiar copii inca nenascuti. Pentru aceste persoane o masina de 20.000 de Euro si un apartament cu 2 camere, toate luate prin credite se numeste „realizare”. Da oameni buni, ati citit bine. Si sunt multi ca acestia, nu unu’-doi. Mirajul Bucurestiului si al banilor le incetoseaza mintile. Problema e ca sunt bani veniti din surse, altele decat proprii si asta doare pe termen lung, atat la buzunar, cat si psihic. Mi-e teama ca vom trai vremuri in care tot mai multi romani vor ajunge la nebuni. E doar o chestiune de timp.

  3. romania o sa stearga de praf cojocul asta financiar si o sa imbrace haine de firma cand o zbura porcul!in conditiile in care business-ul in romania nu are trenduri si nu se poate forecasta, nicio institutie sau grup de interes financiare nu or sa vrea sa se uite la baba dochia!nu vrea nimeni o baba perversa decat daca are ceva de oferit:resurse naturale in cazul nostru…pacat!valoarea adaugata e aproape inexistenta:preferam sa exportam lemn la metru ster decat mobila samd.suntem atractivi europei prin numarul de potentiali cumparatori,exuberanta in obiceiurile de cumparare si materiile prime pe care le avem inca!

    insa asa cum ai spus,e doar o chestiune de timp pana cand situatia o va lua la panta lui gauss.inca o data, nu e vina romanului lipsit de discernamant economic!lipsa acuta din anii aia besmetici si faptul ca nu stim sa filtram informatia ne-au impins la naucia asta.nu e o scuza…informatia e la indemana pentru oricine,insa valorile din epoca trecuta sunt asa bine intelenite incat pot fi luate in considerare in cazul asta!

    bravo din nou!buna alegere de cuvinte si coerent articolul

  4. foarte bun articolul George.
    exact asta vad si eu. de curand am citit o carte de Kiyosaki. el (mare investitor) ne sfatuieste sa ne „bagam” banii in active, nu in pasive. active produc alti bani. pasivele ii risipesc. casele pentru locuit, masinile si ce ai mai enumerat tu sunt pasive. care risipesc banii.
    intr-adevar, in curand o sa ajungem la recesiune si atunci cei cu adevarat destepti vor face super afaceri, cumparand active la preturi foarte mici.
    abia astept. si nu o zic pentru ca as fi frustrat sau ca doresc raul oamenilor care acum isi cumpara pasive cu bani imprumutati, dar chiar ma pregatesc de recesiune. imi fac fond de rezerva si cand o sa vina momentul (si nu mai este mult) o sa cumpar active subevaluate.

  5. „Banii lor nu produc însă nimic, ci doar achită facturi.” E cea mai buna fraza pe care am auzit-o in luni de zile. Sec si la obiect. Ar trebui sa mi-o tatuez pe frunte; pentru mine in primul rand, apoi pentru toti ceilalti.
    Cu stima,
    -lefty

  6. Pe mine nu ma mai mira nimic. M-am obisnuit sa vad cum prietenii mei dupa ce muncesc o luna intreaga isi termina in 2 zile banii luand o pereche de blugi cu 5 milioane si platind rata la o masina pe care oricum nu-si permit sa o intretina. dar au masina straina.. ceea ce cred eu ca ii determina sa doarma linistit noaptea, ca alta folosinta a unei masini de zeci de mii de euro, pentru care tragi ani de zile, nu vad. in schimb toti oamenii cu datorii isi permit sa mearga regulat in cele mai scumpe cluburi, sa comande mancare acasa doar pentru ca le e lene sa coboare pana la chioscului de la parterul blocului sa cumpere un morcov si-un cartof sau cand chiar nu se pricep, supa la plic. A, am uitat sa mentionez ca au timp sa se duca si la facultate…cu admitere pe dosar, de 3 ani la fara frecventa, normal. Dar nu prea conteaza, pentru ca oricum diploma e aceeasi, indiferent daca ei stiu sa scrie cat de cat corect romaneste (sa le ceri sa stie cand pluralul de la „copil” are 2 sau 3 „i” este utopic) sa calculeze, cunosc un personaj literat sau semnificatia vreunui an istoric. Atat timp cat asta e o normalitate in lumea in care traim, faptul ca tot ei evolueaza spre ce zici tu mai sus George, e pur si simplu, cursul natural al lucrurilor.. din pacate.

  7. littlemirela, nu-mi zi ca in majoritatea facultatilor chiar inveti ceva. :) asta e deja alta discutie.

    De acord cu ce se zice aici, excelent scris. Romanii trebuie sa se sparga in figuri, dand ultimii bani pe o pereche de adidasi de 3 milioane, desi banii aia ii produc in o luna de zile. E un caz extrem, dar e aceeasi mentalitate, la un alt nivel.
    Cat ziceai ca e biletul pana la Berlin, George? :)

  8. cristi…hai sa gandim asa.. eu sunt studenta la medicina, ti-ar placea sa crezi ca nu invat nimic? :)) ok, probabil ca o sa imi spui ca e un caz special si o sa ai dreptate, dar in acelasi timp iti spun sigur ca sunt studenti care nu se duc la facultate ca sa aiba de unde sa se intoarca. da, padurea are si uscaturi, dar e de vina sistemul pentru ca ii accepta si pentru ca scade nivelul. pe mine una ma sperie gandul ca poate peste cativa ani si la medicina se va intra pe dosar, din moment ce, la facultatea de litere din Brasov nu se mai da examen de admitere… Revenind de la ce am plecat, facultatile cu plata care scot licentiati pe banda, crede-ma ca au nivelul net inferior unei facultati de stat, oricat de slaba ar fi ea… Am fost la un curs de franceza la o astfel de facultate, sectia relatii internationale si doamna profesoara incerca sa aiba un dialog interactiv cu elevii (la nivelule pe care il aveau, „cursanti” e impropriu „elev” e un termen mai pertinent), dar nu cred ca a fost prea incantata de rezultate. A inceput cu vecinii Frantei si a intrebat ce tari se gasesc la sud si i s-a raspuns ca Ucraina si Finlanda. si eu am inclinat sa cred ca glumeau.. dar m-am inselat…Si ce mi s-a mai parut amuzant, pentru ca am stiut sa conjug verbele avoir si etre la prezent am fost considerata „ielita salii”

  9. George, felicitări pentru articol ! Te citesc de ceva vreme dar nu am intervenit până acum.Ai pus aşa bine punctul pe i !
    Eu am decis în urmă cu 2 ani să îmi încerc norocul prin altă ţară, motivul…acest cumplit haos pe care l-ai descris tu.
    E adevărat că e foarte greu să stai departe de familie, de prieteni, dar măcar aici simt că realizez ceva.

  10. Salut!
    George, la mine, la tzara in jud.Arges, TZARANII au taiat aproape toata padurea, si-au facut case cu 2-3 etaje, si-au luat masini scumpe si apoi, la o ploaie mai puternica, a intrat apa pe strazi – strazi care erau vai mama lor, neasfaltate – si s-au desprins dealurile, tansformandu-se in mari gropi si rape. Asta fac tzaranii cu padurea pe care bunicu’meu a protejat-o „pe vremea cealalta”… La batranetze obisnuia sa zica despre padure ” nu credeam taica’mare sa vad asa ceva”… Citisem eu undeva pe un tricou pe care obisnuiam sa-l port in liceu :”NATURE IS TO MAN AS MAN IS TO NATURE” ceea ce se potriveste cu proverbul nostru „Bine faci, bine gasesti…”

  11. Asta este un articol la care n-am putut sa ma abtin sa nu comentez desi iti citesc de ceva timp blogul !

    Sunt relativ de acord cu daniel.Lipsa acuta din anii precedenti a impins pe multi la astfel de gesturi.Daca stati sa va ganditi putin, cei mai multi dintre cei care au solicitat un credit bancar sunt cei cu varsta cuprinsa intre 40 si 55 de ani.Exact acele persoane care au simtit pe pielea lor neavutul iar acum vor sa aibe!Pt ei sau pe copii , nepoti , samd.Sunt desigur si cei cu varsta cuprinsa intre 25 si 35 de ani care din punctul meu de vedere nu`i inteleg!Au facut credit sa-si cumpere casa,masina,LCD-uri si electrocasnice!Incredibil ca te poti gandi ca aceste lucruri te pot face fericit! Eu una gandesc altfel.Imi fac credit(daca imi fac),investesc intr-o afacere,oricat de mica ar parea la inceput(exista si varianta sa mai cooptez un asociat), banii se ruleaza si automat scot profit,stau cu chirie pana una alta, asta e, si abia dupa ce am un profit multumitor ma gandesc sa-mi iau casa , masina mai poate astepta 2 -3 ani pana va fi achizitionata.La traficul care este acum in Bucuresti , metroul il consider cea mai buna inventie de dupa Hristos incoa` !
    Gandeste-te,cetatene, ca odata cu un credit pe 30 de ani,iti amanetezi practic viitorul,viata ta!
    Foarte bun articol,Felicitari George!

Dă-i un răspuns lui littlemirela Renunțați la răspuns

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.