Salutare tuturor! La acest #IGDLCC am stat de vorbă cu Ernest Oberländer-Târnoveanu, arheolog, istoric și numismat, fostul director al Muzeului Național de Istorie a României. Am pornit de la jaful spectaculos de la muzeul din Olanda și am ajuns la o discuție de aproape trei ore despre aur, daci, identitate și tezaurul nostru pierdut. E o poveste care nu a apărut (încă) la știri, dar care ne privește pe toți.
Patru minute pentru a fura coiful de la Coțofenești
La ora 3:38, trei oameni au intrat și au ieșit din muzeul Drents din Assen în doar patru minute. Au folosit un exploziv care nu se găsește pe piață și un ranga, ca să spargă o ușă cu geam clasificat PS6, care rezistă în mod normal zece minute la lovituri de baros. Poliția a ajuns în zece minute, dar nu exista niciun paznic fizic în muzeu.
De ce a fost un furt „la comandă”
Hoții au trecut pe lângă obiecte de aur mult mai grele și s-au dus direct la coif și la brățări, care nici măcar nu erau una lângă alta. Asta, plus faptul că Jan B. a transferat 14.500 de euro fratelui său la câteva zile după jaf, îl conving pe Ernest că a fost un furt comandat, cu informații detaliate despre instituția gazdă. Coiful cântărește doar 745 de grame.
Brățara numărul 13 și ipoteza din pușcăriile din România
Deși coiful și două brățări au fost returnate, o brățară lipsește, numărul 13. Ernest crede că e ținută drept garanție pentru ca judecătorul să accepte înțelegerea cu inculpații. Ipoteza vehiculată de jurnaliștii olandezi, neprobată oficial, e că comanda ar fi plecat dintr-o închisoare din România.
14 brățări recuperate și tezaurul rămas la Moscova
Timp de șapte ani, alături de fostul procuror general Augustin Lazăr, Ernest a participat la recuperarea a 14 brățări dacice. Apoi am intrat în rana deschisă: tezaurul dus la Moscova în 1916. El a comparat inventarele din 1916 cu ce s-a întors în 1956 și a descoperit medalii și monede de aur extrem de rare care nu au mai revenit. Comisia comună nu mai funcționează din 2017, dar Ernest e convins: România își va recupera aurul.
Daci sau romani? De ce căutăm rădăcini foarte vechi
Pentru Ernest, idolatrizarea dacilor e o temă construită, ideologică și politică, tipică națiunilor formate târziu. El subliniază că ne numim români, de la romanus, și vorbim o limbă latină. Coiful de la Coțofenești dovedește totuși o civilizație reală acum 2.500 de ani, a cărei bogăție venea de fapt din sare.
Țăranul rupt de pământ și contractul social care se renegociază
Ernest spune că comunismul a rupt țăranul de pământ, iar azi o treime din terenul arabil stă nelucrat și importăm până și ceapă din Polonia. Ca istoric, vede o polarizare extremă a averii și e convins că în 2028 contractul social se va renegocia. Singura salvare pentru europeni rămâne, în viziunea lui, o Europă federalizată.
Dacă ți-a plăcut discuția, abonează-te la canalul de YouTube ca să nu ratezi următoarele conversații.
Mulțumiri membrilor 🙏
Le mulțumesc din suflet tuturor membrilor care susțin acest podcast independent și fac posibile discuții ca aceasta. Dacă vrei să te alături comunității și să sprijini conținutul original, devino membru aici.
