Salutare tuturor! La #IGDLCC 321 am stat față în față cu Diana Buzoianu, cel mai tânăr ministru din perioada democratică a României — avocat de meserie, fostă membră a Comisiei de Mediu din Parlament, și acum omul care se bate cu mafia lemnului, cu gropile de gunoi, cu calitatea aerului din orașele noastre și cu un fond de mediu de miliarde pe care nu-l poate cheltui cum ar vrea. A acceptat invitația fără întrebări pregătite înainte, fără script — și tocmai de aceea a ieșit unul dintre cele mai directe interviuri pe care le-am avut cu cineva din putere. Spoiler: nu există răspunsuri simple, dar există multă onestitate.
BătD�lia cu RomSilva și mafia lemnului
Dacă există un subiect pe care Diana Buzoianu l-a pus pe masă cu toată greutatea, acesta e pădurile. Chiar la deschiderea discuției a recunoscut că duce niște lupte — în special pe zona forestieră, unde presiunile sunt enorme. Reforma propusă la RomSilva: reducerea celor 41 de direcții la 13 (inițial chiar 9), blocată trei luni în avize guvernamentale. Concret, a dat hotărâre de guvern pentru bodycam-uri pe pădurari, a anunțat că nu va aproba bugetul RomSilva fără investiții în bodycam-uri — și asta în condițiile în care ani la rând s-au aprobat hoteluri de 4 stele pentru instituție, dar nu și echipamentele minime pentru oamenii care se bat în pădure cu hoții de lemne. Scanarea LIDAR a tuturor pădurilor din România — sute de ore de zbor, prima dată când se va face — urma să fie finalizată în 2026, cu actualizări anuale. La fel de important: Garda Forestieră primește KPI-uri pentru prima dată, cu supracontroale aleatorii pentru verificarea controalelor de teren. „Vrem ca oamenii care fac controlul să știe că vor fi controlați și ei”, a spus Diana cu o claritate care m-a impresionat. Presiunile nu au lipsit: amenințări cu proteste, politicieni de toate culorile mobilizați împotriva reformei — același mesaj repetat: ești una singură, noi îi avem pe toți în spatele nostru. Spoiler: pădurarii din teren au scris sute de mesaje că în sfârșit simt că există cineva de partea lor.
Apele României: trei copii omorâți de iazuri gestionate ilegal
Accesul la apă este drept european — și totuși în România vedem în continuare dorința greu de stăvilit de a pune mâna pe fiecare margine de lac sau plajă. Diana a adus în discuție câteva lucruri concrete care mi-au rămas în minte. Trei copii au murit în ultimii trei ani din cauza unor iazuri gestionate incorect — curenți, maluri neprotejate, autorizații date cu încălcarea legii. La Novodari, aproape toate construcțiile ilegale de pe plajele închiriate au fost demolate, cu o singură excepție care tocmai intrase în instanță la momentul interviului. La Curtea de Argeș, oamenii nu aveau apă potabilă de trei luni — și cu toate astea subiectul nu a primit nici o sută de articole din sutele scrise despre Paltinu, despre care ea crede că a generat o campanie coordonată de fake news. „S-au scris mii de articole în câteva zile, inclusiv că se vor dărâma barajele — un fake news care a creat panică ce ținea de siguranța națională”, a spus Diana. Statul va da în judecată autorii unor astfel de campanii. Pe zona de balastiere — extragerea de nisip și pietriș din albii — o afacere care merge bine numai cu cash, după cum am aflat și eu direct: „George, dacă vrei piatră spartă, ai și acum, imediat, numai cash”.
Casa Verde și Rabla: banii există, dar au fost blocați un an
Acesta a fost poate cel mai fierbinte moment al interviului — și cel mai relevant pentru cei 280.000 de prosumatori care produc acum 3.000 MW, cât 3-4 reactoare de la Cernavodă. Și eu am trecut prin procesul ăsta la Casa Buhnici — știu că banii de voucher înseamnă adesea diferența dintre a-ți permite sau nu bateria de stocare. Iată ce s-a întâmplat: pe 19 august 2025 a fost dată Ordonanța 41, care a suspendat toate procedurile de evaluare a proiectelor din AFM — nu doar Casa Verde și Rabla, ci tot — pentru că România supracontractase pe alte linii de finanțare și nu mai avea bani să acopere ce era deja angajat. Ulterior, prin Ordonanța 72, proiectele de infrastructură din PNRR (fabrici de reciclare, centre de apă, echipamente deșeuri) au fost prioritizate față de proiecte noi. Diana a fost directă: da, a fost o decizie de guvern, da, ea a propus-o, și da, a ales să termine ce s-a început față de a porni proiecte noi pe care nu le poți finaliza. Vestea mai puțin bună: din cei 13 miliarde care par în contul AFM, efectiv disponibil pentru 2025 era mult mai puțin — poate 3 miliarde cu tot cu soldul, și Ministerul Finanțelor are cuvântul final despre cât poate fi cheltuit fără să crească deficitul. Vestea mai bună: Casa Verde și Rabla sunt suspendate, nu anulate. Și pentru 2026 ea a anunțat că va propune Ministerului Finanțelor o linie dedicată pentru baterii de stocare — pentru că panourile s-au ieftinit, dar fără baterie valoarea unui prosumator e limitată. Bateriile s-au scumpit cu 20% exact în primăvara lui 2025 față de toamna lui 2024, deci am ratat momentul ideal — dar discuția nu e închisă.
Poluarea aerului: 14.000 de morți pe an și orașe care nu comunică riscul
România e constant în top 10 mondial la poluare, condamnată la Curtea Europeană de Justiție, cu o speranță de viață cu până la 7 ani mai mică față de media europeană dacă suprapui harta poluării cu harta sănătății. Am vorbit despre legătura dintre calitatea aerului și sănătate în amănunțime la IGDLCC 335 cu Andrei Agafița — recomand să asculți și episodul acela. Diana a recunoscut că în 2025 Garda de Mediu a bătut recorduri: 163 de milioane de lei amenzi, rată de colectare de 90%, cele mai multe dosare penale deschise. Pe arderea ilegală de deșeuri, pe balastiere, pe construcțiile ilegale — s-au făcut controale. Dar problema rămâne: dosarele penale ajung să se prescrie — oameni care au recunoscut în instanță că au tăiat ilegal sau că au obținut terenuri prin retrocedări ilegale au scăpat pentru că faptele s-au prescris. Și din perspectiva comunicării publice: platforma calitateaer.ro arată în timp real senzorii din orașe, iar recomandarea deja există pe site — dacă indicatorul e roșu, nu ieși din casă. Problema e că nimeni nu comunică asta la știri, ca în Beijing sau Shanghai. Diana vrea să lanseze în 2026 o platformă națională de reclamații cu poză și locație, unde orice cetățean poate semnala o încălcare și vedea cum e tratată în timp real. Plus: una dintre cele mai ambițioase campanii de informare pe deșeuri, risipă alimentară și reciclare — cu 19 milioane de lei din fonduri europene pe care aproape nimeni nu se obosise să-i acceseze.
Deșeurile: un cartel al gropilor de gunoi și amenzi pe care le plătim noi toți
Subiectul cu care mulți dintre voi vă confruntați zilnic — taxa de gunoi care s-a dublat, gropi ilegale la marginea localității, mirosul din gropile „autorizate”. Diana a confirmat ceea ce bănuiam: există un mecanism prin care cine deține monopolul gropii de gunoi dintr-un județ face tot posibilul să nu se deschidă concurență — cumpără terenuri, finanțează proteste, blochează avize. Și autoritatea de mediu nu poate suspenda o groapă care nu respectă legea, pentru că dacă face asta oprește colectarea pentru județe întregi. Consecința absurdă: România plătește sute de milioane de euro amenzi la Bruxelles pentru colectare și reciclare insuficientă — bani din taxele tuturor noastre — în timp ce primari declară mândri că în comuna lor nu se reciclează, că „nu vreau s��-mi stresez locuitorii”. Diana vrea să schimbe mecanismul: să lege plata amenzilor europene de autoritățile locale responsabile, nu să le repartizeze difuz pe toți contribuabilii. La mine în Corbeanca știm exact despre ce vorbim — groapă ilegală la marginea comunei, ani de zile, pentru că era mai comod înainte de alegeri. Soluție pe termen lung: campania de informare pe reciclare, compost, risipă alimentară lansată în 2026, din banii europeni recuperați la limită.
Ce rămâne după ea și câteva cuvinte despre curaj
La final l-am întrebat ce vrea să rămână. Răspunsul a fost clar: reforma RomSilva, criteriile de performanță pe control și finalizarea proiectelor din PNRR. Lucruri care să fie greu de dat înapoi, sau cel puțin care să servească drept etalon — „uite, înainte se făcea asta, acum nu se mai face”. Și un ultim subiect pe care l-am adus în discuție: cum e să fii una din cele trei femei dintr-un guvern în care primești zilnic mesaje că ar trebui să fii „acasă la cratiță”? Diana a spus-o direct: misoginismul în Parlament e la ordinea zilei — replici sexiste, putere informală distribuită inegal, proiecte ale liderilor bărbați avansate mai repede. Și a adăugat un lucru pe care l-am apreciat: statisticile arată că țările care au pus mai multe femei în funcții de decizie au mers mai bine economic. Nu e un subiect de nișă. Reprezintă nevoile a 50% din populație.
Dacă ți-a plăcut discuția asta și vrei să vezi mai multe interviuri cu oameni care au ceva real de spus, abonează-te la canalul de YouTube. Jumătate dintre cei care se uită la noi încă nu sunt abonați — hai să schimbăm asta.
Mulțumiri membrilor 🙏
Un respect uriaș tuturor membrilor care susțin direct acest proiect — voi faceți posibil ca aceste materiale să existe în afara algoritmului. Dacă vrei să ne susții și tu cu un abonament lunar și să primești conținut în avanpremieră și ediții exclusive pentru membri, devino membru aici.
