Salutare tuturor! La acest #IGDLCC am stat de vorbă cu Dan Benga, șeful Serviciului Salvamont Maramureș — un om care, de 6 ani și jumătate, conduce o echipă de 18 salvatori angajați și 32 de voluntari, responsabili de peste 1.700 de acțiuni de salvare și mai mult de 1.600 de vieți salvate. O discuție despre munca la limita dintre viață și moarte, despre ucrainenii care fug de război prin munții noștri și despre ce înseamnă, cu adevărat, să fii salvator montan în România de azi.
Cine este Dan Benga și ce este Salvamontul Maramureș
Dan Benga este șeful serviciului Salvamont Maramureș, înființat în 2018 după ce în zonă funcționase, din 1969, o asociație a salvatorilor montani. Trecerea de la ONG la serviciu profesionist cu oameni angajați a fost necesară: Maramureșul are o zonă montană extrem de frumoasă și de întinsă, iar numărul turiștilor care iau cu asalt atât traseele de vară cât și stațiunile de schi a crescut constant.
Serviciul are azi 18 salvatori montani angajați și 32 de voluntari. Ca să înțelegeți cât de puțin este asta, iată o comparație directă: o echipă de salvare din Tirol, zona din Austria cu suprafață apropiată de a Maramureșului, are peste 1.100 de salvatori. Când șefa delegației austriece a auzit că Salvamontul Maramureș operează cu 50 de oameni în total, a cerut să i se scrie numărul, ca să fie sigură că a auzit bine.
Pe lângă salvarea montană clasică, echipa lui Dan Benga intervine la accidente rutiere în care mașini cad în râpe mai mari de 3 m, la accidente feroviare în tuneluri, la accidente aviatice și ca resursă de sprijin la incendii în zone greu accesibile. Colaborează permanent cu ISU, SMUR și ambulanța, în funcție de situație.
Cifrele care îți taie respirația: 1.600 de vieți salvate doar în Maramureș
De la înființare și până în prezent, Salvamontul Maramureș a derulat peste 1.700 de acțiuni de salvare cu peste 1.600 de oameni salvați — și asta doar în 6 ani și jumătate, și doar în Maramureș. George a pus direct întrebarea esențială: „Cum măsori performanța la munca voastră?” Răspunsul lui Dan a fost simplu și dezarmant: „Numărul de vieți salvate.”
Acțiunile pot dura și 133 de ore fără întrerupere. Sunt zile în care echipa are trei acțiuni grele într-o singură zi — misiuni cu victime decedate, cu evacuări dificile — și a doua zi dimineață pleacă din nou. „Una e să te cari pe tine pe munte, alta este să cari și echipamentul și să îl mai și salvezi pe altul,” a spus Dan direct.
Ultimii trei ani au fost cei mai grei de când există serviciul: cele mai dificile, cele mai extreme, cele mai complexe misiuni. Motivul? Pe lângă creșterea turismului, a apărut un fenomen nou și tragic — oamenii care fug din Ucraina de război.
Pe granița cu Ucraina: drama refugiaților care se pierd în munți
Munții Maramureșului au o particularitate specială: șapte creste separate, cu altitudini până la 2.300 de metri, și zone aproape de granița cu Ucraina care sunt practic mortale iarna. Nu poți trece pe culme de nivel — trebuie să cobori și să urci pe fiecare creastă în parte, pe zone acoperite de vegetație deasă sub care zăpada ascunde goluri periculoase. Dacă nu cunoști traseul din vară, un simplu pas greșit te poate arunca 300–500 de metri în jos.
Prin aceste zone vin, de trei ani, tineri ucraineni care fug de mobilizare. Nu vin echipați — nu pentru că nu vor, ci pentru că la ei este stare de război și au plecat cu ce au prins. Dan povestește una dintre cele mai intense misiuni: era singur cu un ucrainean în hipotermie, în furtună de zăpadă cu vizibilitate zero la 2 metri, izolați complet pe creastă. Bărbatul plângea că vrea să moară. Răspunsul lui Dan a fost direct și brutal de onest: „Bă, prietene, eu nu vreau să mor. Am soție, am trei copii. Dacă tu vrei să mori, n-ai decât să rămâi aice și îți garantez că o să mori. Dacă nu, trebuie să vii cu mine și trebuie să faci ce spun eu.” Omul a mâncat sandvișurile lui Dan, i-a băut ceaiul și i-a mâncat și ciocolata — și a trăit.
Salvamontul Maramureș lucrează cot la cot cu Poliția de Frontieră la fiecare astfel de acțiune. Colegii de la frontieră vin înarmați — zona este aproape de un conflict activ. „Sunt extraordinar de buni, ne înțelegem foarte bine cu ei,” spune Dan. La una dintre misiuni, echipa a demonstrat capacitatea droanei cu zoom optic: de la 1,6 km distanță au reușit să citească numărul de înmatriculare al unei mașini ascunse, fără ca cei de acolo să știe că sunt observați.
Tehnologia care schimbă salvarea montană
Datorită — paradoxal — și contextului generat de războiul din Ucraina, statul a investit mai mult în Salvamontul Maramureș. Echipamentul s-a îmbunătățit vizibil: drone cu termoviziune pentru căutări nocturne, drone cu zoom optic performant, mijloace de mobilitate și transport mai bune. Tehnologia transformă din ce în ce mai mult modul în care funcționează salvarea montană.
Dan subliniază că nu poți face performanță fără investiții, fără echipamente și fără oameni pregătiți. Mentalitatea „număr de vieți salvate = KPI principal” este simplă, dar în realitate necesită resurse serioase și oameni care să reziste psihic la ce văd pe munte. „Îți trebuie o anumită structură să fii salvator montan și să rămâi întreg la minte,” recunoaște Dan.
Ce greșesc turiștii și cum îi convinge Salvamontul să nu moară
Maramureșul pare, la prima vedere, că nu are munți grei. Dar munții sunt trădători tocmai pentru că nu intimidează din start — și atunci oamenii merg pe trasee periculoase în condiții pe care nu le înțeleg. Dan povestește că salvatorii recomandă, sfătuiesc, previn — dar nu pot da amenzi și nu pot forța pe nimeni. ”Până nu pățește vreunul ceva, nu-i convins. După ce pățește, revine cu scuze și cu părere de rău.”
Traseele din Maramureș care iarna au vegetație acoperită de zăpadă sunt capcane reale: calci pe ce pare pământ ferm și piciorul îți cade în gol, urmat de o alunecare de 300–500 de metri. Dacă nu ai parcurs traseul în sezonul cald și nu știi exact unde e cărarea, nu ai ce căuta acolo iarna. Sfatul lui Dan, sintetizat: „Mai simplu să asculți și să faci ce-ți spune unul care toată ziua e pe acolo.”
Dacă mergi la munte în Maramureș, informează-te și despre echipamentul minim necesar pentru drumeții de iarnă și verifică întotdeauna dacă traseul ales este deschis. Poți găsi și sfaturi practice de siguranță pe munte direct pe buhnici.ro.
Dacă vrei să susții activitatea Salvamontului Maramureș sau să afli mai multe despre misiunile lor, vizitează site-ul oficial Salvamont Maramureș.
Abonează-te la canal ca să nu ratezi niciun episod IGDLCC: abonează-te pe YouTube și dai un share dacă ți s-a părut util.
Mulțumiri speciale membrilor comunității care susțin acest proiect lunar. Dacă vrei să faci parte din comunitate și să ai acces la conținut exclusiv, te aștept la membrii canalului George Buhnici.
