În Sri Lanka, o maimuță a intrat într-o centrală electrică și a pus în genunchi toată rețeaua națională. Pare o glumă, dar a fost știre la BBC. La noi n-a fost nicio maimuță, însă rezultatul a fost similar: au picat sistemul de licitații SEAP, Ghișeul.ro, punctul de contact unic electronic și sistemul de avize de transport. Am intrat la ADR, la propriu în camera serverelor, ca să vă arăt ce s-a întâmplat de fapt. Și nu, nu a căzut „cloud-ul”. A căzut un condensator.
Ce s-a întâmplat de fapt: un Spike, un UPS și un condensator ars
Lumea a auzit că „a picat centrul de date”. Realitatea e mult mai banală și mai îngrijorătoare. La 2:30 dimineața au venit fluctuații de tensiune repetate, în mai multe valuri, de la furnizorul de electricitate, PPC. Un Spike de tensiune a defectat un UPS, acel echipament care ține alimentarea o fracțiune de secundă până comută pe generator. UPS-ul a pierdut un condensator, comutarea pe generator nu s-a mai făcut corect, iar de aici a pornit dezastrul în lanț.
Partea bună: primul incident a fost remediat în mai puțin de două ore. Partea proastă: penele au venit în valuri, toată noaptea, de două-trei ori. Iar clădirea nu are punct trafo propriu, așa că singura protecție reală erau acele UPS-uri. Când unul a cedat, Spike-ul a trecut mai departe și a destabilizat tot.
De ce au stat sistemele jos două zile: baza de date coruptă
Aici e momentul tehnic care explică de ce nu te ridici în două ore. Când a căzut comunicarea internă, mașinile virtuale scriau în continuare date către storage. Storage-ul a preluat o parte din date, dar baza de date de metadate, cea care ține semnătura fiecărui bloc, s-a corupt. Atenție: datele în sine nu s-au pierdut, există acolo aproximativ 245 TB de date utile. Problema e că, fără metadate sănătoase, nu mai poți reconstrui discurile. Iar restaurarea unei baze de date de genul ăsta e un proces de durată, care se măsoară în zile, nu în ore.
Servere de stat în centrul Bucureștiului, în 2025? Nu mai are sens
Am văzut rar o cameră de servere atât de pestriță: Dell, Fujitsu, IBM, HP, totul reutilizat de la proiect la proiect. Motivul e birocratic: echipamentele cumpărate din fonduri europene sau de la buget au o perioadă de sustenabilitate în care nu le poți muta din locație. Așa ajungi ca tot sistemul de licitații al României, prin care trec miliarde, să depindă de o încăpere din mijlocul orașului, pe cabluri vechi care nu mai au capacitate pentru consumatori noi.
Sincer vă spun: mă așteptam ca în 2025 să avem probleme pe rețele și nu cred că asta va fi ultima. Centrele de date „de la capătul holului”, cu băiatul de la IT lângă cameră, trebuie să dispară. Erau o soluție bună acum 10-20 de ani, nu acum.
Camera mea preferată: ROID, identitatea digitală care NU a picat
Și totuși, în aceeași clădire e o încăpere care mi-a făcut ziua. Acolo stau serverele pentru ROID, platforma de identitate digitală a românilor, plus sistemul transfrontalier de interoperabilitate între statele membre. Detaliul genial: ROID nu a picat la pana de curent. A fost gândit din proiectare în logică de cloud, are inclusiv protecție la incendiu, și pur și simplu a mers mai departe.
Toată infrastructura pentru buletin electronic, pentru a scăpa de plastic și de hârtii, e deja aici și funcționează. Problema? O folosesc prea puține instituții. Avem peste 16 instituții în platformă, Ghișeul.ro e interconectat cu dublă autentificare, dar instituțiile mari, ANAF, zona de impozite, încă nu sunt complet acolo. Motivul nu e tehnic, ci birocratic: protocoale, proceduri, avize interne. Visez la ziua când mă autentific la poliția rutieră sau la ANAF doar cu telefonul, fără să caut prin toate plasticele din portofel.
Soluția pe termen lung: cloud și redundanță
Concluzia ADR e clară: 2024 a fost anul ridicării infrastructurii, 2025 trebuie să fie anul migrării în cloud. România are deja o infrastructură cloud in place. Nu mai are rost să bagi investiții mari în camera asta din centru când oricum trebuie mutat totul. Lecția incidentului: nu mai ținem sisteme critice, single point of failure, dependente de un singur furnizor de energie și de niște condensatoare. Mergem pe infrastructuri scalabile și reziliente.
Penele și sincopele se vor mai întâmpla, rețelele noastre de transport au mare nevoie de upgrade. Dar pe partea de IT, pe măsură ce mutăm tot mai mult în cloud, trebuie să ne asigurăm că nu pică nici cloud-ul, nici măcar mufa de la cloud. Voi ce credeți, ar trebui să forțăm instituțiile statului să adopte ROID și soluțiile digitale mai repede? Lăsați-mi un comentariu și nu uitați de like și subscribe.
