CINE FACE MANCAREA ROMANILOR? Importam Ceapa, cultivam Gainarii – Emil Turdean #IGDLCC 278

Salutare tuturor! La acest #IGDLCC am stat de vorba cu Emil Turdean, fermier din Transilvania, omul care conduce o cooperativa agricola de peste 33.000 de hectare si care construieste acum o fabrica de ulei de 45 de milioane de euro in zona Turzii. E genul de om pe care trebuia sa-l fi invitat la masa asta de mult – George tot tragea de el vreo cinci-sase luni. Merita asteptarea. Ce a iesit e o discutie directa, fara filtre, despre tot ce nu functioneaza in agricultura romaneasca: de la subventii risipite, banci blocate in birocratie si terenuri in paragina, pana la cifre concrete. Importam 70% din fasole, 12.000 de tone de telina din Marea Britanie si Olanda, si chiar ceapa din Olanda. Avem pamant, avem fonduri europene, dar nu avem mancare romaneasca pe raft. De ce?

Cine este Emil Turdean si ce face cu 1.500 de hectare

Emil Turdean conduce o ferma de peste 1.500 de hectare in zona Transilvaniei, extinzand activitatea si in zona Huedinului. Pe langa propria ferma, este motorul cooperativei agricole Podisul Transilvaniei – 21 de colegi fermieri din Cluj, Mures, Alba si Sibiu, de diverse nationalitati (maghiari, slovaci, romani), care lucreaza impreuna la 33.000-35.000 de hectare de teren. Membrii cooperativei au afaceri diverse: brutarie, ferma de vaci cu lapte, productie vegetala.

Ce il diferentiaza de alti fermieri: iese din rand si vorbeste deschis, fara retinere, pentru ca stie pe ce se bazeaza. „Eu tot in ferma mea o sa stau”, spune el, indiferent de ministere si alegeri.

Fabrica de ulei de 45 de milioane de euro si lupta cu bancile

Proiectul central al cooperativei: o fabrica de ulei in zona Turzii, cu o investitie totala de 45 de milioane de euro. Structura finantarii: 10 milioane fonduri europene, 10 milioane contributie proprie a membrilor cooperativei, restul – credit bancar. Problema? Aproape doi ani de negocieri cu bancile, fara rezultat concret.

Turdean a batut la usa tuturor bancilor comerciale din Romania, atat private cat si de stat. Concluzia: „Daca nu apelam la o institutie financiara externa si o banca romaneasca, nu cred ca puteam duce proiectul la bun sfarsit.” Comparatia cu un coleg fermier din Olanda e dureroasa: acesta a construit 8 hectare de sere ultra-performante, robotizate, langa aeroportul Schiphol, cu o investitie de 20 de milioane de euro, garantii puse: valoarea terenului si valoarea afacerii. Finantare aprobata rapid. In Romania, „un an si jumatate analizam, rasanalizam”.

Explicatia lui Turdean pentru lenea bancara: „Bancile au devenit puturoase atata timp cat imprumuta statul cu 6%.” De ce sa se complice cu fermieri cand au titluri de stat fara batai de cap?

Romania importatoare de mancare: cifrele care dor

Romania, tara cu un potential agricol enorm, este importatoare neta de mancare. Cateva cifre din discutie:

  • 70% din fasolea consumata in Romania este importata
  • Am importat 12.000 de tone de telina din Marea Britanie si Olanda
  • Importam ceapa din Olanda, cartofi, carne de porc, legume din toata Europa

Paradoxul: toata lumea vrea mancare de la tarani, hrana sanatoasa facuta in Romania. Dar terenurile agricole stau in paragina pentru ca proprietarii declara la APIA si iau subventia de 300 si ceva de euro pe hectar fara sa produca nimic. Turdean a gasit in zona Huedinului teren arabil care era folosit doar pentru a paste oile dupa desfiintarea IAS-urilor, proprietarul declara la APIA si lua subventia, terenul nu producea nimic.

Subventiile europene risipite: ciuruit peste tot

Una dintre cele mai acide secvente ale conversatiei e despre felul in care banii europeni s-au scurs fara sa lase ceva util in urma. Turdean descrie un sistem „ciuruit de incompetenta”, de la functionari publici care nu fac nimic, la scheme clare de frauda a fondurilor UE.

Exemplu concret: programul pentru tineri fermieri cu 25.000 de euro pentru plantatii de lavanda. Au existat oameni care au adunat 10 buletine, au luat cate 2.500 de euro per persoana si nu au predat 1 kg de lavanda nicaieri. Sau pensiuni agroturistice finantate cu fonduri europene care in realitate erau case de familie. Statul roman nu verifica cine sunt beneficiarii reali ai subventiilor. Banii vin de la contribuabilii UE, inclusiv de la noi toti, si nu se intorc in circuitul de productie.

Polonia a absorbit fondurile europene si le-a transformat in productie reala. Azi ne vinde si ea mancare. Noi le-am sifonat.

Ce ar trebui schimbat: legi clare, cadastru, comasare

Turdean nu cere bani de la stat, cere legi clare si transparente. Lista problemelor structurale pe care le identifica:

  • Legea comasarii terenurilor – inca nefinalizata. Fara cadastru general facut, fara comasare, agricultura de scara e imposibila. Ungaria si Polonia au comasat terenurile; noi continuam sa avem parcele fragmentate intre sute de proprietari.
  • Subventii fara conditionare de productie – terenuri in paragina primesc subventie la fel ca terenuri productive. Fermieri persoane fizice cu 1.000 de hectare nu platesc nimic statului, dar iau bani din fonduri europene.
  • Birocratie bancara – statul ar trebui sa gaseasca un mecanism de garantare a creditelor pentru proiecte mari care creeaza capacitate de productie si valoare adaugata la export.

Concluzia lui, directa: „Daca fermierii am lucra exact cum se misca bancile, ar manca numai grau mucegait de aflatoxina.” Si totusi, convingerea lui ramane intacta: „Putem. 100% ca Romania poate.”

Cand fabrica va fi gata: 100 de locuri de munca stabile in Turda

Cand investitia se va finaliza, fabrica de ulei din zona Turzii va crea 100 de locuri de munca directe. Dar efectul economic merge mult mai departe: fermierii care vor furniza materia prima, transportatorii care vor cara marfa la intrare si produsul finit la iesire, serviciile conexe din zona. Turdean priveste investitia ca pe un nod care activeaza intregul lant agro-alimentar din regiune. Asta inseamna sa trimiti afara produs finit, nu materie prima, si asta inseamna valoare adaugata reala pentru Romania.

Daca vrei sa urmarest mai multe conversatii ca aceasta, aboneaza-te pe YouTube si apasa clopotelul ca sa nu ratezi niciun episod #IGDLCC.


Multumim membrilor canalului care sustin productia acestor interviuri in fiecare luna. Fara voi, masa asta nu ar exista.

Daca te-a interesat subiectul agriculturii si al antreprenoriatului romanesc, citeste si:

Afla mai multe despre cooperativa Podisul Transilvaniei si proiectele lui Emil Turdean direct pe pagina lui de Facebook.

Ultimele articole

Articole recomandate

Leave a reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

🎁 GB.ro — gadgeturi alese de mine · livrare gratuită peste 500 lei Vezi →