Ce facem cu scheletele de pe Autostrada Soarelui?

Când am auzit prima dată despre scheletele de pe șantierul Autostrăzii, mi-am zis că iar au găsit un motiv să tragă de timp drumarii. M-am dus acolo convins că nu o să găsesc decât două-trei oscioare și cinci pietricele triste. Am plecat devreme, fără să mănânc de dimineață, iar eu fac urât la foame. Vroiam să filmez repede ce găsesc și să plec spre redacție pentru că drumul durează 5 ore dus-întors, iar reportajul trebuia să intre în aceeași zi. Ca de obicei…
Toate planurile mele s-au schimbat însă după ce am ajuns.

Am stat în soare, praf și vânt patru ore fără apă și vreun sandwich la pachet. Am uitat de foame și insolație pentru că eram hămesit să filmez minunăția. Nu sunt vreun mare pasionat de istorie sau arheologie, dar priveliștea mi-a făcut pielea de găină. Am rămas gură-cască în fața unei descoperiri care spune multe despre cine suntem azi. Stră-strămoșii noștri îmi vorbeau printr-o fereastră deschisă spre mileniul 1. Muzeografii sunt de obicei plicticoși, dar arheologii pe care i-am găsit în câmpul de la Valul lui Traian m-au câștigat în câteva minute. Vorbesc cu însuflețire despre o perioadă a istoriei noastre de vreo 250 de ani despre care nu știam nimic sigur, până acum. Ni se dovedește că au trăit oameni în Dobrogea după plecarea romanilor și poate că erau tocmai stră-stră-strămoșii noștri. Cum ar fi să fie adevărat? Se deschide un nou capitol în cartea de istorie cu povești despre casele lor, obiceiuri de înmormântare, stil de viață, până și câte kilograme aveau, înălțimea ori speranța de viață.

Poate mă entuziasmez eu prea tare. Voi ce credeți? Ce ar trebui să facem cu acest sătuc vechi de o mie de ani?
– Strângem ce se poate și tragem autostrada repede peste.
– Mutăm cu grijă totul lângă și facem un super-muzeu. Reconstruim totul așa cum era și aducem milioane de turiști așa cum fac grecii.
– Deviem autostrada chiar cu riscul de a întârzia cu încă vreo jumătate de an și o cheltuială suplimentară de milioane de euro. Facem totul ca la carte cu respect pentru istorie.

Aștept propunerile și ideile tale. Eu mă întorc pe șantier la prietenii mei, scheleții.

Ultimele articole

Articole recomandate

21 Comments

  1. Deviem autostrada chiar cu riscul de a întârzia cu încă vreo jumătate de an și o cheltuială suplimentară de milioane de euro. Facem totul ca la carte cu respect pentru istorie.

Dă-i un răspuns lui a Renunțați la răspuns

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.