#casabuhnici – De ce am ales tabla pentru acoperiș?

De fapt nu am ales-o eu. Vezi tu, eu am crescut într-o casă săsească învelită cu țiglă. Mii și mii de țigle care țin de zeci și zeci de ani. Așa cum visam la o casă masivă din cărămidă și beton, așa mi-am desenat în minte casa cu solzi cărămizii. Nu vorbim despre țigle din beton, ci despre cele ceramice, adevărate. Cum am virat la tablă? E mai degrabă un drum cu serpentine.

Mi-am făcut așadar temele pentru casa noastră în ultimii 3-4 ani și am trecut prin toate opțiunile. Ce bine arată șindrila, spre exemplu. Mă pregăteam să arvunesc chiar un meșter priceput pentru această treabă. Am căutat surse de lemn bune, am comparat prețuri, am văzut case. După care au apărut îndoielile. Cât rezistă? Mult dar… trebuie să fie la înclinația potrivită, să fie din lemn de calitate și bătută bine, apoi la câțiva ani să îi dai cu uleiul potrivit. Nici nu am mai ajuns până la discuția despre montajul panourilor solare.

Am renunțat la șindrilă pentru că nu o casă tradițională pe stil vechi voiam să facem ci una contemporană, inspirată din tradițional. Mai pe românește, am vrut o casă românească nouă, simplă dar modernă. Asta încercăm să facem aici. O casă românească nouă și e teribil de complicat pentru mine să pun asta în cuvinte. De aceea am rugat-o pe Adriana Caraza, arhitecta care a creionat cu sufletul casa noastră să explice de ce este tabla dublu fălțuită cea mai bună soluție pentru casa aceasta.

Așadar, de ce am ales tabla?

Denumită metaforic și „a cincea fațadă“ , învelitoarea, la fel de importantă ca și restul fațadelor, este cea care va definitiva imaginea casei și va aduce coerență întregului volum.

Multitudinea de produse pe care ni le pune piața construcțiilor la dispoziție nu este neapărat benefică, iar alegerea finală ajunge să fie dictată de preț și de inspirația „din vecini“. Argumentele care ar trebui să stea la baza achiziției unui anumit tip de învelitoare sunt atât de ordin regio-cultural, cât și tehnic și nu în ultimul rând estetic.

Tradițional, materialele de învelitoare erau adaptate la speficul climatic și resursele locale.
Astfel, în timp ce în zonele montane, acoperișurile abrupte, pregătite pentru o cantitate considerabilă de zăpadă, au adoptat finisaje din lemn (șiță, șindrilă, draniță), în regiunea Dobrogei, care este caracterizată de veri toride găsim acoperișuri aproape plate, cu streșini ample care țin umbră și materiale locale precum stuful și olanele din ceramică.

În regiunea Munteniei, unde am proiectat #casabuhnici, materialul uzual este tabla plană, care s-a răspândit după primul război mondial; țigla ceramică a apărut în sud mai târziu, în multe cazuri structura nefiind adaptată la greutatea ei. În cazul nostru, forma modernă și panta acoperișului nu sunt potrivite pentru țiglă. În plus, este mult mai grea decât tabla, deci ar fi trebuit să luăm în calcul alte încărcări pentru structură, care s-ar fi răsfrânt mai apoi în necesarul crescut de lemn pentru pereți și armătură în fundații. Adică mult mai mult de o tonă cât avem acum.

Materialul de învelitoare este, adesea, stabilit prin regulamentul local de urbanism. În cazul noilor cartiere din periferia marilor orașe, reglementările urbanistice sunt vagi și nu iau în considerare realizarea unui peisaj urban coerent. În cazul #caseibuhnici vecinătățile sunt foarte variate, predomină țigla profilată (imitație de țiglă ceramică), care este preferată de investitori strict pentru costul redus.

Revenind la tablă, aceasta are o multitudine de proprietăți: este maleabilă (se poate adapta multor tipuri de suprafețe), cu rezistență mare în timp (dacă este ales un produs de calitate) și cu mentenanță scăzută (daca este montată corect).

Ce înseamnă un produs de calitate?

Primele și cele mai importante puncte la care trebuie să ne uităm atunci când achiziționăm tablă la rolă, cu scopul de a face piese plane fălțuite, sunt: calitatea oțelului (preferabil un otel special dezvoltat pentru lucrari de tinichigerie), cantitatea stratului de zinc (minim 275gr Zn/mp) și stratul de vopsea intact atât la interior cât și la exterior.
Experiența noastră pe șantier în lucrul cu tabla, ne-a ajutat să dezvoltăm niște standarde de calitate mai ridicate, generate de nevoile unor utilizatori atenți la aspectele de durabilitate și mentenanță precum:
rezistența la factorii de mediu (atât la manipularea cât și la depozitarea de dinaintea montajului), rezistența la coroziune (alegerea materialelor în funcție de amplasarea clădirii fie în medii saline, fie industriale), caracteristicile fizico-mecanice (grosimi alese în funcție de compoziția aliajului):
* tablă oțel zincată (cu sau fără peliculizări suplimentare ale suprafețelor) cu grosimea de minim0,6 mm
* tablă aluminiu  (cu sau fără tratamente ale suprafeței) cu grosimea minimă de 0,7 mm
* tablă cupru cu grosimea minimă de 0,5 mm
* tablă zinc cu grosimea minimă de 0,65 mm
* tablă inox cu grosimea minimă 0,3 mm și maximă 0,5 mm

Ce înseamnă montaj corect?

În mod normal, orice învelitoare din tablă se execută cu un strat de aer ventilat. Acesta este pur și simplu o distanțare a tablei de astereală prin intermediul unor rigle de lemn; pentru a permite aportul constant de aer, trebuiesc puse în operă o serie de detalii specifice la coamă și pe lateral. Rolul stratului ventilat este acela de eliminare a condensului care poate apărea în momentul în care tabla încinsă de razele soarelui (uneori chiar la 80°C), intră în contact cu aerul rece de sub învelitoare. Condensul format pe fața de jos a tablei, va ataca metalul și/sau lemnul, dacă aceste două suprafețe ar fi în contact.

Asigurarea unui suport de montaj adecvat, de scândură, este vitală, pentru că panourile din tablă supuse în timp la solicitări provenite din vânt, zăpadă și încărcări utile se vor deforma, mulându-se pe stratul suport.

Panta minimă acceptată pentru învelitori tradiționale din tablă prefălțuită este de 3°-4° (5,5-7%).

Trebuie acordată o mare atenție la posibila incompatibilitate între materialele feroase și cele neferoase din rolele utilizate la montaj, deoarece poate strica cositoririle (lipiturile) și duce la deteriorări grave ale învelitorii.

Există o listă de care trebuie să se țină cont în orice situație, cea de coroziune electro chimică între metale diferite. Așadar, nu se recomandă contactul direct între următoarele materiale:

  • zinc – fier (oțel)
  • zinc – cupru
  • fier (oțel) – cupru
  • aluminiu – fier (oțel)
  • aluminiu – staniu (cositor)
  • aluminiu – cupru
  • aluminu – plumb
  • aluminiu – zinc

Soluția de învelitoare utilizat la #casabuhnici, este cel cu folie anticondens fără strat de difuzie.
Folia anticondens fără covor de ventilare se folosește doar în cazul în care astereala este realizată cu zonă de ventilare (stratificații: INTERIOR-placare GC/CLT aparent-barieră vapori-termoizolație-folie anticondens-rigle de distanțare pentru aer ventilat-astereală-tablă-EXTERIOR). Dacă folia ar sta imediat sub tablă, condensul ar atinge tabla și aceasta va coroda. În timpul verii, în lipsa unui aer ventilat, folia ar atinge tabla încinsă, iar în timp se va dezintegra.

Mai multe detalii aici: http://www.smartroofs.ro/

Contrar multor supoziții, ploaia nu se va auzi în contact cu tabla, deoarece stratul de 40cm de termoizolație asigură necesarul de protecție fonică.

În mod deliberat nu s-au ales plăcile de tablă prefabricate. Tabla „solzi” este un material impropriu pentru forma casei, este slab calitativ, detaliul de muchie dreaptă se rezolvă urât, iar protecția în timp este dată de vopseaua de pe exterior mai curând decât de conținutul aliajului.

În concluzie, orice tip de învelitoare ar fi compatibilă cu proiectul, pe lângă proiectanții de arhitectură este indicat să apelați la serviciile unor specialiști în execuție, care înțeleg implicațiile unui montaj eronat precum și beneficiile aduse de un detaliu bine gândit, chiar dacă aceasta ar presupune niște costuri suplimentare.

Ultimele articole

Articole recomandate

43 Comments

  1. Salut George,am urmarit explicatia data cu condensul,dar in cazul de fata invelitoarea trebuia montata pe folie laf metal,ce nu permite contactul intre folie si tabla.E corect ca sa facut spatiu de ventilare,dar folia anticondens laf metal trebuia sa fie intre asteriala si plx.
    Mult succes.

      • Folia de care vorbeste domnul Gigi este speciala pentru acest tip de lucrare, este compusa din folie de difuzie (anticondens este un termen eronat) si monofilamente de polipropilena care creaza un strat de separatie intre tabla si folie. Problema nu e neaparat ce se intampla cu folia, ci contactul tablei cu condensul si imposibilitatea de a se ventila in acea zona. Acest tip de folie are un rol tehnic, mentionat mai sus, are un rol suplimentar de atenuare a zgomotului (acelesi monofilamente se folosesc pentru covoare de sound proofing) si un rol estetic de atenuare a denivelarilor (eventuale) ale suportului.
        Solutia aleasa nu este totusi una gresita, este chiar mai buna decat montajul direct pe acest tip de foli.

  2. George lemnu pe care lai folosit la casa ta ,e mai bun decât beton-u folosit la casele normale.
    Adică lemnu e lemn îl poți tăia cu drujba ,beton-u nu îl poți tăia cu drujba.
    Deci care ar fi mai buna o casa de lemn sau o casa de beton?

  3. O alegere tehnică și de design foarte bună, mai ales RAL 7024 o culoare foarte frumoasă, cunosc o construcție cu tablă fălțuită și tot e cu gri, arată superb.
    Când o sa ai pus și lambriul va fi ceva excepțional, o să îți placă.
    Succes.

  4. Daca im permiteti un comentariu , nu sunt specialist dar acea zona de ventilare nu ar fi trebuit sa fie intre intre tabla si astereala ? , dupa cum vad atat in filmare cat si in prezentarea de mai sus tabla sta pe astereala deci condensul produs va afecta astereala sau cum va ajunge condensul pe folie ?

    • Chiar sunt curios cum va fi afectata acea astereala de sub tabla in timp din cauza condensului .. va putrezi sub tabla ?George tot omite sa raspunda la aceasta intrebare!

  5. Salut George! Felicitari pt proiect! Arata excelent! O intrebare as avea, si anume: de ce nu colectati apa de ploaie pt ca mai tarziu sa fie folosita la udatul gradinii de exemplu?
    Noi locuim in Germania si am optat pt varianta , si nu neaparat din cauza costurilor.

  6. Tabla aleasa e una potrivita la ce ai construit acolo si fata de alte tipuri de tabla e cea mai buna. Bvo. Dar sincer iti spun chiar daca te superi pe mine, arhitectura exterioara nu imi place de nici o culoare. Fatada principala e prea joasa comparativ cu acoperisul lung. Una e la casele maramuresene de munte fatada pitica cu acoperis inalt (dar au aceea prispa sculptata ii da alt aer si o fac bijuterie arhitectonica) alta e o fatada dreapta si simpla cu un astfel de acoperis. Nu stiu….poate in realitate e altfel. Din ce vad aici da urat de tot. Tie sa iti placa pana la urma….

  7. Sunt curios în camera tehnica de sus dacă vor încăpea toate accesoriile (puffer,boiler,acumulatorii,automatizarea,pompe,tubulatura de ventilație,ventilatoarele,țevi…),apropo puffer cum ajunge sus pe scara?,încape?,pe uși intra? , dacă nu… rezolva Soflete cu drujba :))

  8. Cum ti-ai facut temele daca nu stii ce e aia dolie (imbinarea dintre 2 pante)
    De ce nu ati ales tabla de aluminiu ca era mai ieftina ca lindab care este doar zincata si vopsita ?
    Eu zic sa nu te mai stresezi ca oricum resita o tabla zincata 60 ani asta daca nu era vopsita si 80 ani pana cand trebuie inlocuita . Asta o sa trebuiasca sa o tot vopsesti .
    Ce garantie e asta de mari mesteri 3 ani cat zice INGINERUL care face numai dezacorduri si 7 cat zice seful echipei?
    Pai la tara tataie le dadea garantie 30ani( pana la 40ani ai lui) si apoi „cat traiesc eu” si era si din sat cu beneficiarul nu ca aia ca da faliment in 3 ani si nu il mai gasesti.Si atunci tot dublu faltuita era dar cu ciocanul.

    Eu unul dupa ce am vazut cum se fac in tara si pe afara as pune in loc de folie caton smolat(ardezie) adica cea care este folosita la unele case de oameni saraci direct ca acoperis, si este folosita si la blocuri pe acoperis tip terasa.
    Folia anticondens dupa putin timp se distruge chiar si cea care se lauda LINDAB ca e mai calitativa si permite sa treca aerul dar nu apa.

    Eu zic sa te apuci serios de treba si sa faci bani ca la casa daca ai socotit si ultimul cui (referitor la costul total) trebuie sa ai bani inca odata si jumate rezerva.
    Adica costul este de 100 tu trebuie sa ai 250.
    In afra de asta iti trebuie bani sa cumperi NEAPARAT terenul din fata si din spate care ar creste de 10 ori valoarea casei care altfel poate sa fie facuta de APPLE , SAMSUNG si SONY la un loc si nu are nici o valoare ci doar asa o sa iti faci nervi ca nu ai spatiu si iti scurtezi viata .

  9. O intrebare!De ce falțurile de pe o latura a acoperisului nu se unesc in coama cu falțurile de pe latura cealalta?Cel mutin asa am observat pe filmare.

  10. Salut, observ in argumentele tale ca spui des tabla e usoara, din cursurile la care am participat tinute de diversi furnizori, o casa sanatoasa e proiectata sa reziste la vanturi de peste x km/h, zapada de x kg /m2, ceea ce anuleaza argumetul tau ca „e usoara”. Un acoperis din ceramica izoleaza mai bine decat un acoperis din tabla. Bravo pentru casa pe care ti-o construiesti.

Leave a reply

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.