Acesta nu este un articol despre Prima Casă, care oricum nu mai are deja fonduri la data la care scriu acest articol, și nici despre darea în plată. E despre cum faci să nu depinzi de niciuna dintre ele. Poate nu este cea mai strălucită idee dar e planul meu de casă fără datorii. Să începem.
Oportunitatea creditului e singura variantă credibilă pentru un copil venit dintr-o familie modestă, dar este o soluție pe care aș lua-o în calcul doar la modul extrem de serios. Serios, aș cântări mult dacă vreau sau nu să mă priponesc cu un credit iar calculul ar fi pentru o casă gata făcută. Creditul de prima casă e întotdeauna o idee bună dar m-aș documenta mult și aș cere sfaturi mai ales de la cei care au făcut asta deja.
Există o comunitate mare pe forumul Softpedia spre exemplu pentru cei care își construiesc singuri o casă. Aș întreba mai puțin la prieteni și mai mult la necunoscuți care sunt dezinteresați. Apropiații nu îți vor spune gafele pe care le-au făcut, ci mai degrabă cât de grozavă e casa în care stau. Constructorii și inginerii cu care am discutat spun că majoritatea celor care își fac case în regie proprie, le construiesc prea mari. Mai mult de jumătate din aceștia ajung să le vândă mai departe din cauza asta ori din cauza unor greșeli mai mult sau mai puțin ascunse prin pereți, fundație, acoperiș. Părinții sunt cei mai sinceri dar nu le vei asculta sfatul decât după ce te-ai fript deja.
Mai departe. Dacă nu cumpăr o casă gata făcută, aș lua însă credit pentru a deschide șantier doar dacă am semnat un contract beton cu o firmă și am făcut estimări extrem de precise cu limite de depășire a bugetului. Din păcate, pentru mine și pentru toți cei care merg în regie proprie, nu suntem nici inginer constructori sau economiști așa că un astfel de plan nu e pentru mine. Știu doar că voi cheltui enorm mai ales la amenajare dar cea mai mare problemă este că nu știu dinainte cât. Ca să citez din spusele unui amic: “Cumpără de la început corpurile de iluminat pentru că nu vei mai avea bani de ele după ce termini casa peste 2-3 ani.” E un scenariu obscur (la propriu) dar îl pățesc majoritatea. Și nu mă refeream doar la lustre.
Eu visez că sunt un caz diferit. Am amânat mai mulți ani construcția casei pentru că soluția la care am apelat este să strâng banii în loc să îi iau prin credit. Nu știu dacă e cea mai bună idee. Sunt oameni care și-au construit case bune pe banii băncilor, înainte de 35 de ani ca mine și îi respect pentru asta. Sper doar că sunt fericiți cu ratele, casele și cu nevestele, împreună cu care au construit-o. Soluția mea a implicat multă răbdare, chibzuință soră cu zgârcenia și muncă pentru trei. Din nou, nu știu dacă e cea mai bună soluție dar e una prin care eu am controlul. Cum am ajuns aici?
Era ajunul Crăciunului din 2013 când am dus la bancă ultima rată a unui credit început cu 7 ani mai devreme. Am lăsat băncii aproape tot ce strânsesem în acel an. De fapt cam asta am făcut în fiecare an. De la câteva sute de lei până la mii de euro, totul s-a dus puțin câte puțin la bancă pentru a rambursa un credit masiv. Cumpărasem o mașină pe credit, apoi câteva terenuri pe la țară, dintre care unul total inutil care mă va bântui tot restul zilelor. Dar să revenim. Casiera mă știa deja bine. De câțiva ani aduceam bani în plus pe lângă rată să fac rambursări anticipate. Cum adică?
Strategia e simplă. M-am uitat la scadențar și am văzut cât de multă dobândă plăteam și cât de puțin principal. Adică dădeam câteva zeci de euro din datoria propriu-zisă și sute de euro dobândă în fiecare lună. În cazul meu, o enormitate de 800 euro care mă lăsa cu puțini bani pentru trai. Și atunci mi-am zis: Dacă tot trăiesc frugal, cum ar fi să achit 100 de euro în plus pe lună la rată în fiecare lună? Acesta a fost momentul cheie pentru că la rata mea era ca și cum aș fi plătit mai bine de două rate într-una.
Stai puțin, cum așa? Păi dobânda se calculează totdeauna la sold, adică la datoria totală rămasă și scade așadar, ușor în fiecare lună pe măsură ce plătești. Principalul, adică această datorie efectivă scade foarte încet dacă mergi pe scadențar. Desigur, eu am ales ca tot românul, ca rata să fie cât mai mică, deci perioada cât mai mare, că altfel nu îmi permiteam creditul. Dacă aș fi mers înainte tot așa, aș fi plătit și acum rate și nu aș fi terminat cu creditul decât prin 2032. Azi aș mai fi avut încă de plată două treimi din acel credit, credit pe care l-am achitat integral deja. Incredibil? Ca să continuăm pe logica de mai sus, poți să îți scurtezi masiv durata de plată și suma totală pe care o vei duce la bancă cu doar 25% în plus pe lună la fiecare plată. Vei economisi astfel zeci de mii de euro adică 10 ani de credit sau chiar mai mult.
Să recapitulăm. Dacă rata e de 400, dobânda e de vreo 300 cel puțin. Așadar, achiți din datorie doar 100 în fiecare lună. Dacă duci la bancă 500 în loc de cei 400 în aceeași lună, e ca și cum ai plătit două rate simultan. Dobânda nu se schimbă (îți spuneam că dobânda se plătește doar la datoria totală de la momentul plății) iar tu faci datoria efectivă mai mică, mai repede. Frumusețea este că și dobânda scade pentru luna viitoare de fiecare dată când achiți în avans iar tu vei putea plăti tot mai repede creditul. (Dacă suporți și mai multă teorie despre credite și plăți anticipate, poți citi aici un articol lung aici.) Și ar mai fi ceva. Acum e banal să faci rambursări anticipate fără comision. Când am început eu cu rambursările, comisionul era de 4%. Adică la 100 de euro, dădeam băncii 4 cât să mă descurajeze. Apoi a coborât la 1% vreo doi ani.
Eu am dus lucrurile și mai departe. Mi-am evaluat fiecare nevoie și plăcere. Am păstrat destul cât să nu mă simt frustrat dar am tăiat acolo unde simțeam că nu era cazul. Mașinile mele au fost mereu SH, stau într-o chirie decentă și mă îmbrac cu haine de calitate dar nu după ultima modă. Pentru asta am învățat drumul spre outlet o dată pe an, zborul cu avioane lowcost și cazare pe booking.com sau Airbnb sortată după raport preț-calitate. Știu, sunt ordine de mărime diferite față de mulți dintre români dar metoda se aplică oricui.
În plus, azi câștig mai bine decât media, pentru că muncesc 17 ore pe zi (da, știu că exagerez dar voi slăbi ritmul după ce termin casa). De aceea aș fi putut sta în chirie spre exemplu într-un apartament mai mare sau într-o casă gata mobilată, dar, pentru o chirie mai bună, am căutat săptămâni destule până am luat un apartament central cu 3 camere. Era mobilat doar parțial iar dormitorul l-am cumpărat de la IKEA sau din outletul Mobexpert. Fără lemn masiv sau piese pe comandă. Fără măsuțe și comode inutile. De când stau în centru nu am mai avut nevoie nici de mașină pentru navetă și am plătit o mică diferență în plus la chirie din economia la benzină. Plus că am câștigat timp. BMW-ul M5 pe care l-am condus până recent stă mai mult în parcare și îl voi vinde din același motiv. Nu face însă economie la cafea, înghețată bună, o ieșire în oraș oriunde vreau măcar o dată pe săptămână.
Mă ghidez după o singură teorie.
“Diferența dintre un om cu bani și unul care nu are destui, nu e cantitatea de bani ci de modul în care cheltuiesc.”
Parcă văd cum se umflă vena proletară, dar știu oameni care cresc copii din salarii adunate de 4.000 de lei într-o lună și știu că și tu îi cunoști. Dar există și oameni care aduc acasă doar 3.000 sau mai puțin pe lună și tot se gospodăresc cu decență. Cunosc însă și familii care aduceau împreună peste 5-6.000 de euro/lună iar la venirea crizei nu aveau nimic pus deoparte. Casa prea mare a plecat la bancă. La fel SUV-urile din fața casei mari.
Ne obișnuim foarte repede cu un trai mai bun când veniturile cresc acolo între 20 și 40 de ani și uităm să facem economie. E greu să știi ce înseamnă să îți ia banca mașina și casa dacă părinții tăi nu au astfel de povețe. Alte vremuri. Poate de aceea ne forțăm rapid limitele bugetului pentru un stil de viață mai bun. Mâncare mai bună, din oraș, haine mai scumpe și vacanțe la 4-5 stele pentru că, nu-i așa, le merităm. Sunt de acord că trebuie să mai și trăim dar ce propun eu nu este zgârcenie. Trebuie să înveți devreme chibzuința pentru că îți ești dator să poți trăi o viață mai bună și atunci când vremurile se schimbă și tu nu vei mai putea produce la fel de mult ca în floarea vârstei.
Urmărește serialul #casabuhnici pentru că în episodul viitor cum am ales zona unde voi construi și mai ales de ce.
PS: Insist că acest serial este despre ideile și visurile mele. Nu cred că am soluția ideală ci doar pe aceea care a funcționat pentru mine. Te încurajez să împărtășești la comentarii planul tău de ieșire din datorii. Suntem mulți care au nevoie de un sfat, o idee, încurajare.
Eu vad lucrurile complet diferit. Acuma depinde si de dobanda si de oportunitati.
1. Chiria. Daca in loc sa platesti chirie ai fi cumparat un apartament cu credit azi ai fi avut o parte din banii dati pe chirie salvati. Da ai fi dat o parte la banca dobanda dar o parte ti-ar fi ramas tie in loc sa dai toti banii la proprietarul apartamentului.
2. Rambursare anticipata: Banii pe care ii rambursezi anticipat nu mai bine ii investesti cu profit? Orice afacere trebuie sa fie mai profitabila decat dobanda bancara altfel nu ar avea sens afacerea. Daca in loc sa returnezi banii la banca i-ai fi investit acum ai fi avut bani ieftini pentru constructie sau orice alta achizitie.
Eu si daca as avea cash pt locuinta si masina tot cu credit as lua pentru ca cash inseamna oportunitati.
Păi și credit și job și business? Ce faci dacă ceva nu merge?
Bravo George!
Si eu sunt pe drumul catre o casa pe pamant, dar vreau sa termin creditul apartamentului mai intai.
La putin timp dupa ce l-am contractat, mi-am dat seama de partea cu ponderea ratei si a dobanzii din plata lunara catre credit si iata ca acum in loc sa am credit pe urmatorii 23 de ani, in ritmul de pana acum, in 2 ani se inchide.
Plus ca stand aproape de serviciu castigi atat pe partea de transport cat mai ales timp pentru familie.
Succes in continuare si asteptam episodul 3 :)
Gândim la fel. Baftă!
Salutare, George,
Zille trecute am semnat ultimele hartii, pentru prima casa – asta dupa fix 6 ani traite prin chirii. Doua motive m-au facut sa schimb directia:
1. am 34 ani; peste fix 31 ani, in mod normal, m-as apropia de varsta minunata a pensionarii; cum, per ansamblu, lucrurile nu par ca merg intr-o directie optimista, cel mai probabil generatia de pensionari din cadrul careia voi face si eu parte, nu o sa aiba o viata prea grozava; Intrebarea este, veniturile mele de atunci, imi vor ajunge sa platesc chirie? …cel mai probabil nu. Bun, singura varianta este ca trebuie sa incep sa economisec cat se poate de mult, ca in urmatorii 10, 15, 20 de ani, sa am puterea financiara sa achizitionez, o locuinta; In cazul asta, voi fi un semi batranel, proprietar de apartament, platit cash, sau pe apropape, cu povesti prea multe din chirii, cu proprietari naspa si tablouri lipite cu banda dublu adeziva, pe pereti…ce deh, nu-s peretii tai.
Asa ca realitatea occidentala, in care elvetienii, nemtii si alte popoare destepte, nu locuiesc in proprietate persoana, nu are nicio treaba cu realitatea noastra.
2. am o un baietel de aprope doi ani; daca eu si sotia mea aveam o casa, mostenita, primita pe naspa, viata noastra, cu veniturile pe care le-am avut in ultimii ani, ar fi fost mult mai simpla si mai frumoasa. Asa ca, invatand din istoria personala, consider ca am datoria sa il ajut pe copilul meu, ca in momentul in care va fi independent de noi, sa aiba un amarat de apartament.
Vorbind de credit pe zeci de ani, intotdeauna apara in ecuatie o mare necunoscuta. Incerc sa provesc optimist si sa ma gandesc ca in maxim 10 ani vom avea prosibilitatea sa-l platim anticipat.
Concluzia este ca rata la banca reprezinta – din punctul meu de vedere, singura varianta de echilibru. Econimisirea si ecuatiile legate de plata anticipata, sunt vital de importante.
De acord cu tine. Prima Casa e un program bun dar ratele nu vor fi veșnic așa mici. Suntem la minime istorice.
ce nu îmi place la acest serial este că te arunci la anumite clișee. Plata unui credit anticipat? am realizat la un anumit moment un material prin care demonstram că nu este economicos să achiți un credit anticipat. mai important este să analizezi dacă este necesar acel credit sau dacă respectivul bun merită acel efort. Dacă vorbim de achiziția unui automobil, nu aș împrumuta mai mult de 30-35 din valoarea ei. Dacă vorbim de un apartament, nu aș cumpăra niciodată un apartament prin prima casă punând acel avans minim (eventual și împrumutat) și exemplele pot continua.
Așa cum spunea un alt coleg aici, toate economiile dezvoltate sunt bazate pe credite dintr-un considerent foarte simplu: predictibilitate. O economie dezvoltată trebuie să fie stabilă și predictibilă pentru ca toți actorii interesați să aibă încredere în ea iar acestea pot fi obținute doar prin planificarea achizițiilor/cheltuielilor importante pe un orizont de timp lung (credit).
Decât să achit anticipat un credit pe care l-am luat în condiții pe care mi le-am asumat, mai bine aș căuta posibilități de a investi indiferent că fac referire la cursuri/școli sau la active.
Referitor la casă, și eu mi-am dorit și deși aveam posibilități de a construi în condiții foarte bune (finii noștii au firmă de cosntrucții cu peste 200 d eangajați), am preferat un apartament spațios (a apărut o oportunitate de care am beneficiat fără să stau pe gânduri 75.000 de euro pentru un apartament pentru care vecinii au plătit 300.000 de euro – insolvențe/falimente etc). Majoritatea prietenilor care locuiesc la casă au preferat proiecte de pe internet care nu sunt optimizate cheltuielilor lor, au utilizat cărămidă porotherm deși nu era cea mai recomandată soluție, au băgat betoane peste betoane și au rămas fără bani astfel că aspectul exterior sau sau unele finisaje interioare (parchetul etc) lasă foarte mult de dorit. Nici măcar nu au vrut să ia în calcul să renunțe la faianța din baie în schimbul vopselelor speciale din simplul motiv că ei nu au văzut așa baie (ar fi ieșit mult mai ieftin și mai modern) – din nou o problemă legată de a-ți face concediul la bulgari la „mănâncă cât poți” sau a călătorii prin diferite țări și a avea ochii deschiși pe acolo pe unde treci. Încă un aspect pe care foarte puțini îl iau în considerare este legat de eficiența construcției, atât ca adaptare a spațiului la nevoi cât și al materialelor utilizate pentru un consum redus. O casă normală are cheltuieli mult mai mari decât un apartament iar pentru a fi eficientă ai nevoie atât de optimizări arhitecturale cât unele materiale mai scumpe. Accesul este iar o problemă deoarece terenurile bune de regulă au prețuri pe măsură.
Tot proprietarul casei trebuie să știe că absolut toate reparațiile nu numai că le va suporta, dar va trebui să se și ocupe de ele. La noi s-a stricat o pompă de apă care e băgată la 270 de m adâncime iar firma de administrație în 5 ore a pus altă. Costul reparației a fost sub 10.000 de lei și a venit repartizat câte 35 de lei de apartament.
Nu zic că nu are rost să îți construiești propria casă ci doar că trebuie o analiză foarte clară a necesităților, avantajelor și dezavantajelor.
Dacă pot recomanda un ansamblu rezidențial de case, cred că departe cel mai bun este oxford residence.
Salut George,
Imi plac mult postarile din acest episod. Cred ca ce ne lipseste noua romanilor (dar nu numai) este educatia financiara. Este asa de importanta si lipseste in totalitate din scoli. Si e simplu sa te prinzi de ce lipseste, sistemul/statul/economia nu te vrea un om educat financiar, ci un risipitor :)
Spor in toate,
Marius
Exemplele sunt extreme: se poate trai si cu 500 de euro pe luna dar si cu 5000. Insa sa muncești 17 ore pe zi, sa zbori cu low cost, sa te îmbraci din outlet, dar sa ma dau cu un M5…..pai asta am si daca muncesc 8 (oficial)
Și faci și casă în timpul ăsta?
Cum spunea cineva mai sus 17 ore pe zi nu te fac erou. Eu muncesc 4 zile pe săptămana pentru 1500 de euro. Si mi se pare ca nu am timp suficient pentru mine si familia mea. Si lucrurile parca o iau in jos plecând de la timpul alocat familiei. La 4 zile pe săptămana si ma gândesc serios sa muncesc 3 zile chiar daca pierd aproape 400 de euro pentru a sta mai aproape de familie pentru a trai. Gândurile tale sint bune si te apreciez pentru felul in care vezi si pui problema dar eu cel putin vad asa sa nu fiu sclavul băncii e corect dar nici sclavul propriilor vise. Si ca sa te iau si la sentiment un pic si sa te gândești la fiica ta, taica-meo a stat 8 ani plecat de langa mine ca sa avem o viața mai buna pana in revoluție si dupa si cred ca l-a durut inima cand m-a auzit zicând „tata” altcuiva. Ca sa vezi absenta lui din viața mea. E greu am un prieten unde tatăl lui are o afacere foarte profitabila la care eu ii sugestionam sa preia el frâiele si el mi-a răspuns la ce bun? ca sa plec la 6 si sa vin la 12 si sa nu stau alături de copii mei ? Ai grija. așteptam următoarele episoade
Salut!
Imi puteti da va rog o adresa de mail. As vrea sa va intreb cate ceva despre casa respectiva. Multumesc!
Puteți întreba aici.
Salut!
Felicitari in primul rand pentru articol, este inspirational si motivant in acelasi timp.-La cat mai dese!
Nu sunt nici eu intrutotul deacord cu sintagma ‘Imprumutul nu este bun’
Atata timp cat rata este mai mica decat chiria, si chiar dupa multi ani reusesti sa ramai cu un imobil pe care il valorofici(eu am chizitionat unul nu foarte vechi a.i in 20 de ani sa mai valoreze inca ceva) cred ca esti in avantaj.
Daca se schimba ceva in viata il poti inchiria si platesti nu numai rata cat poti face si o mica rambursare anticipata.
Salut George,
Daca vrei sa vezi visul meu devenit realitate, este cel descris de tine mai sus.
In mai putin de 1 an am facut casa in regie prop. acum sunt la finisaje si peisagistica.
Este greu dar satiafactia e pa masura, cand sti ca totul a fost facut ca la carte.
Daca vrei sa vizitezi, rog mesaj. Casa e la 5 minute de Dr. Taberei
Ai dreptate. O să scad programul după ce termin casa. Uite, am spus-o public.
Sunt mare fan. Am facut acelasi lucru, chiar daca veniturile mele sunt putin peste medie. Cumparat teren cu credit, pentru ca preturile cresteau masiv in 2008. Construit casa in regie proprie DOAR DIN ECONOMII. In 5 ani a fost gata. Apoi platit datorie la banca in acelasi sistem descris de tine. In 4 ani gata si creditul. Acum sunt datorie free si strng bani de masina sh. Simplu, nu?
Rabdare, chibzuinta si putere sa infunti prietenii „romani” care te acuza de zgarcenie ca de… Aide buey… La banii tai nu-ti permiti alea?….
Dar se poate. Fara a renunta la multe.
Plus ca o casa nu costa mai mult de 40k la gata. Marime decenta…. 150mp, aprox.
Bravo. Deci se poate.
George, ar trebui sa faci un post cu ce lucruri trebuie sa-ti dotezi casa cand o faci. Eu as enumera cateva:
– la parter inainte de placa, sa pui un strat de caramida sfaramata/pietris. Asta va ajuta foarte mult sa ai mai cald in casa la parter
– fundatia sa fie izolata pe exterior cu folie cu bule, sau are o textura de bule
– sa te gandesti sa-ti pui instalatie de 380V si curent in garaj/loc de stat masina in caz ca o sa-ti iei automobil electric
– multe prize in camere si fiecare camera sa aiba cablu de internet … cablu
Eu am inceput sa-mi fac o casa acum 16 ani cand cu banii care am vandut apartamentul mi-am pus doar ferestre la toata casa. Ferestre din lemn ca de cele de termopan nu te atingeai atunci … acum e mai greu sa te modernizezi cu toate astea
Si poate ma ajuta alti cititori cu completari :)
În afară de ideea cu cărămida le luasem în calcul pe toate. O idee bună. Hai să mai strângem și altele.
Salut George,
Imi place cum gandesti, esti un tip cu viziune. Din pacate, am credit ipotecar in CHF si as incerca sa aplic variata cu plata anticipata a 100 CHF in plus fata de rata… suna bine cum ai pus problema.
PS:intre timp am achizitionat un teren in comuna Crevedia unde vreau sa construiesc o casuta… totusi inca nu imi permit dar am inceput constructia unui foisor in regie proprie
Numai bine,
Dan
@George DA. As face credit la 20+ ani pentru un apartament intr-un oras mare precum Bucuresti, Cluj-Napoca, Timisoara, Iasi (orase universitare). Motivul e simplu- daca emigrez o sa inchiriez apartamentul pentru ca tot timpul vor exista chiriasi (in mare parte studenti) iar cu banii de pe chirie o sa imi platesc ratele. Plus ca oricum daca emigrez – pe un salariu mare nu o sa mai simt o rata de 300 de euro. In plus, ai siguranta ca ai o casa daca decizi sa te intorci in tara. Iti dau exemplul Clujului unde traiesc si muncesc, unde am terminat liceul, facultate, master si acum muncesc ca programator si cunosc foarte bine piata imobiliarelor. O simulare simpla la o banca ne arata ca pentru un credit de aprox 256.800 lei (aprox 60000 de euro) pe 20 de ani (repet-20 ! nu 30 de ani unde rata este mai mica) este de 1.396 lei (aproximativ 310 euro). Cu 60000 de euro iti cumperi un apartament cu 2 camere intr-o zona decenta pentru care ai plati chirie cel putin 300-350 de euro ! Si eu m-am gandit impreuna cu sotia sa cumparam inca un apartament cu prima casa pe care sa-l inchiriem iar cu bani de pe chirie sa platim rata – in cazul Clujului de multe ori rata la un credit este mai mica decat chiria pentru acel apartament. Plus ca facand un credit de exemplu la varsta de 20+ ani (un credit pe 20 de ani) vei ajunge la 40+ ani cu un apartament platit integral pe care poti sa il vinzi/ inchiriezi si sa te muti la casa (asta e si planul meu). Eu sunt de parere ca in loc sa economisesti bani pana la 35+ ani si sa platesti chirie,mai bine un credit la 20 de ani pentru un apartament si dupa varsta de 35 de ani sa te gandesti la casa, pentru ca atunci ajungi sa castigi mai mult si ai o proprietate a ta pe care o poti valorifica cum vrei tu. Eu as incuraja tinerii, mai ales familiile cu venituri medii (2000 – 2500 lei/persoana) si mari, sa cumpere acum sau daca s-ar putea ieri un apartament. Parerea mea este ca salariile si preturile vor creste in urmatorii 20-30 de ani pentru a se alinia cu cele europene si economisirea pe o perioada lunga de > 10 ani le va da batai de cap si frustrari pentru ca banii econimisiti in depozite se vor devaloriza. Spor la scris si daca poti da-ne cat mai multe detalii legate de costurile pe care le ai cu materialele/manopera/servicii si timpul pierdut cu diversele activitati conexe – ar fi fain sa fie scris ca un mic ghid pentru alti cititori. Succes !