Categorie: Editorial

EDITORIAL – Brașov – un oraș ținut ostatic de politicieni

Want create site? Find Free WordPress Themes and plugins.

Luni dimineață, ora 6 am. Brățara de la mână nu apucă să vibreze că mă trezesc singur. Dau drumul espressorului să se încălzească și deschid fereastra. De la balcon văd cum fierbe pădurea de la poalele Pietrei Craiului. Aburii se ridică de parcă ar fi dați pe repede înainte și cobor privirea cu un oftat satisfăcut. Toată grădina e acoperită de roua rece care face să râdă iarba și de acum știu că va fi o zi frumoasă.

Luni dimineață, ora 06:15 am. Abia acum mă trezesc de-adevăratelea din visul de mai devreme. Brățara nu apucă să vibreze pentru că o fac deja timpanele. Din stradă se aude un claxon. După alte 2 secunde îi urmează încă unul. Și apoi încă patru. E deja un scandal în toată regula. Peste ele se aude acum o sirenă și din megafon vocea polițistului. E nevoit să îl ”roage” pe un taximetrist să se pună în mișcare din intersecția pe care o blocase. Hai că începe bine… Mă duc la bucătărie să pornesc espressorul și deschid geamul… pe care îl închid la loc repede. Fecalele greu mirositoare îmi amintesc dragostea perversă a vecinilor mei pentru pisici. Mâncarea aruncată pe geam se transformă în ceva care nu e afecțiune adevărată. Ce să-i faci? Așa e în centru.

O să ziceți că sunt naiv că încă mai compar viața la Brașov cu cea de la București. Am ales singur acum 12 ani să vin aici pentru carieră și am lăsat în urmă o speranță de viață mai generoasă cu șapte ani (conform INS) adică liniște, aer, apă, nu doar mâncare bună. Pe alocuri am lăsat și libertatea și bucăți de sănătate. Nu mă plâng. Am câștigat la schimb o viață plină. Sunt deja un workaholic realizat și domesticit de metropolă. Mă enervez rar pe oraș, nu dau vina pe trafic și spăl riguros filtrele de aer din casă care adună noroi tot la câteva zile. Ce să faci… Așa e la București.

Dar chiar așa trebuie să fie?

Problema este că ne-am obișnuit prea ușor cu această idee. Că pentru a te realiza trebuie să renunți la ce e sănătos și să îți pui sănătatea, timpul și răbdarea pe tavă la București. Eu nu. Încă mai visez ca în viața aceasta să pot trăi după primul scenariu fără să renunț la carieră, prietenii și oportunitățile din marele oraș. Și știu că mulți dintre noi își doresc așa ceva. În țările civilizate se întâmplă deja de zeci de ani. Oamenii fac naveta chiar și 100 de kilometri pe zi sau mai mult către locul de muncă pentru ca apoi să revină seara acasă. Pentru asta s-au inventat autostrăzile.

Nu o să intru într-o discuție nesfârșită despre incompetența autorităților. Ne-o spun regulat Uniunea Europeană și FMI-ul apoi o recunosc pe rând toate guvernele. Că nu avem autostradă de la Brașov la București nu este așadar o chestiune de lipsă de bani. Pur și simplu politicienii recunosc că nu sunt în stare. Eu voi mări însă miza. În privința Brașovului cred că este mai grav de atât. Nu doar prostie ci și rea-voință, șantaj și trădare. Sunt cuvinte dure pe care sunt pregătit să le susțin.

Să ne uităm înapoi în timp la mini-vacanța de 1 Mai. Joi și vineri, apoi duminică s-a stat cu orele în coloană pe Valea Prahovei. Coloane întinse pe 20 de kilometri se văd tot mai des pentru că drumul spre munte este o bandă pe sens de la Comarnic în sus. Să cauți aerul bun de la Sinaia, Bușteni, Azuga, Predeal, Brașov și mai departe spre Ardeal este un calvar pe o singură bandă unde viteza medie este măcelărită de treceri de pietoni, șoferi lenți și gropi. O singură bandă pentru zeci de mii de mașini. Cealaltă variantă pe Cheia este imposibilă pentru cei cu copii mici ori dacă vrei să mergi spre Bran. Traseul e prea sinuos și ocolește cu zeci de kilometri.

Acum mutați scenariul spre litoral. Autostrada Soarelui te duce fără semafoare până la Năvodari. Mai ai la dispoziție și drumul vechi care e o plăcere iar dacă ocolești puțin pe la Vadu Oii, sigur mergi fără oprire. Să mai zic de drumurile pustii din Călărași, Ialomița? Să ne întoarcem apoi 180 de grade, spre Pitești. Și aici avem Autostrada 1 plus drumul național 7. La Craiova se ajunge așadar mai repede decât la Sinaia în weekend.

De ce e așa? Am o teorie.

Am urmărit șantierele de autostrăzi vreo opt ani. Am văzut șapte miniștri și mai multe șarje de directori puși politic pe la drumuri și autostrăzi. Apropo, și cei aflați acum la conducerea drumurilor au sau au avut dosare grele așa că sunt păpuși perfect dresate. Acești oameni trebuiau să se înceapă lucrul pe Cormanic – Brașov de două ori în ultimii cinci ani. Până acum trebuia chiar să fie gata. La un moment dat am avut și licitație și câștigători cu un proiect mai ieftin decât varianta inițială și care promitea tuneluri pe sub stațiuni. Superb! Brașov – București în 80 de minute. Viteza medie 120kmh ar fi însemnat că în loc de 50.000 de mașini ar fi putut urca sau coborî la munte chiar și 200.000 de automobile pe zi. Timp câștigat pentru șoferi, consumuri mai mici, poluare mai puțină, turism cu adevărat profitabil de la Sinaia până la Sighișoara. Și nici nu am deschis discuția despre mărfuri. Camioanele nu au acces pe DN1 în weekend că ar paraliza tot traficul.

Că autostrada e așadar o soluție profitabilă, care produce mai mult decât consumă, o știm. Că avem bani, o știm. Dar de ce nu se vrea cu premeditare?

Hai să vedem cine a stat cel mai mult la putere? De unde provin politicienii care au controlat Transporturile cel mai mult timp? Păi din județele care au acum acces la autostrăzi sau drumuri expres. Bacău, Constanța, Craiova, București. Chiar și actualul ministru clujean tergiversează autostrada Cormanic-Brașov. E mai preocupat să caute bani pentru autostrada de lângă Cluj. Ce să le spună alegătorilor pe la conferințele de presă? Că s-a apucat să le rezolve problema brașovenilor și celor de pe Valea Prahovei?

”Dai în calul care trage!”

Ce facem însă cu Brașovul? De zeci de ani județul meu e în primele care contribuie la bugetul de stat. Mai exact, peste 56% din banii strânși din taxe și impozite sunt luați de Guvern și împărțiți în alte județe mai sărace pe principiul solidarității. Care sunt județele ținute în perfuzii? Ați ghicit din nou. Cele din Sud și Moldova, adică exact cele care au acces la autostrăzi și drumuri rapide.

Chiar și strâns de gât și legat picioare, Brașovul s-a extins însă în zece ani cu vreo zece kilometri în toate direcțiile. Și nu doar cu blocuri și vile ci mai ales cu multe hale industriale. Ghimbav, Cristian, Săcele sunt deja ”de facto” cartiere ale orașului. Brașovul, așa ținut captiv ar fi în stare să aducă și mai mult doar cu o autostradă și un aeroport pentru care banii există de ani de zile. Mai puțin o aprobare de la București. Însă aprobările ca și libertatea nu se așteaptă ci se cer. Caut o voce pentru toate acestea. Sau mai multe. Ce zici?

Uite, eu am câteva idei. Fiecare să își caute parlamentarul pe care îl reprezintă și să îi ceară să facă interpelări săptămânale, să depună moțiuni și proiecte de orice vrea el câtă vreme se termină cu autostrada măsii de treabă. Ne mai trebuie o campanie sănătoasă de genul ”unitisalvam”, insistentă și cu metodă. Trebuie să fie atât de stresați de tărăboiul care vine de la brașoveni încât să facă ceva doar să ne înghită gura. Și dacă nu merge să mai facem câteva lucruri. Aștept idei și propuneri. Mă bag, susțin și scandez dacă e nevoie pentru orice idee care promite să dea roade.

Did you find apk for android? You can find new Free Android Games and apps.