#casabuhnici – VIDEO – Gardul viu

Da, știu că visez cu ochii deschiși dar așa arată grădina visurilor mele. Până acolo mai sunt… vreo doi ani dar azi îi pun „fundația”. Dacă urmărești serialul #casabuhnici o să fii puțin surprins. În primul articol discutam de ce cred eu că trebuie să îți faci casă după ce te-ai copt la minte și știi încotro pornești în carieră. O să mai revin la strategia care m-a făcut pe mine proprietar dar azi dăm repede-înainte până la plantarea gardului viu, dintr-un motiv simplu. Plantarea se face primăvara devreme și toamna înainte de îngheț. Adică martie-aprilie și octombrie-noiembrie. Și cum la momentul scrierii suntem la început de primăvară, am făcut o treabă bună și mi-am împrejmuit terenul încă dinainte de construcție. Să îți explic:

De ce am pus gard viu?

1. Pentru că o să arate bine și o să fie verde aproape tot anul. Prefer să văd de la fereastră ceva verde și viu decât altceva. În plus, va dubla gardul din plasă zincată și îmi va oferi intimitate fără să apelez la scândură sau tablă ori alte soluții de beton. Despre gardul metalic o să mai povestim în altă postare pentru că și acela a fost o aventură.
2. Pentru că e o barieră naturală împotriva vântului și prafului. În vecinătate se va mai construi în viitor așa că investesc în aerul de respirat, nu doar în aspect.
3. Pentru că e ecologic.
4. Pentru că îmi mărește valoarea terenului indiferent ce se va întâmpla acolo pe viitor. Dacă printr-o neșansă aș fi nevoit să vând, sigur voi obține mai mult decât am dat pentru simplul fapt că va arăta ca o curte îngrijită în loc de un câmp năpădit de buruieni.

OK, cum am ales soiul de gard viu acum? Soluții sunt multe. Am trecut prin gardul cu fructe ciudate, cele împletite spectaculos ori trandafirul japonez. Toate sunt frumoase ca aspect dar un defect major. Necesită întreținere multă, apă și din nou întreținere. După multe nopți de citit despre soiurile cele mai adaptate la solul nostru și climă am decis că o să merg pe ulm. Ulmul pumila celer mai exact. Pe unele site-uri ii se spune gardul viu minune pentru că ajunge la 3 metri înălține în doi ani. Sper ca eu să termin casa înainte să apuc să verific afirmația dar… mai e până atunci. Am comandat în martie puieții și au venit ambalați, tăiați scurt și cu rădăcinile pregătite de plantare.

Pentru punerea în aplicare a operațiunii, am apelat la doi specialiști. Tata a fost omul de bază pentru că a făcut agricultură aproape toată viața. Al doilea profesionist este vecinul meu, inginer horticultor pensionat. Da, știu, sunt norocos la acest capitol. Planul inițial a fost să facem un șanț și să plantăm așa, apoi au venit cu ideea să facă doar gropi simple. Metoda cu ranga și cheia franceză mi se pare autentic românească dar a dat roade. Așadar, au trasat cu sfoară traseul gardului, apoi au folosit două rigle marcate și au plantat în zig-zag ca să iasă gardul des. Tehnica „spectaculoasă” se vede mai jos.

După două săptămâni, timp în care am avut noroc de câteva ploi care m-au scăpat de udat, am ieșit să fac controlul de calitate. Se pare că specialiștii mei chiar se pricep pentru că am un gard complet care a început să înverzească. De la bețele prăpădite care păreau să fie la livrare, am acum n început de gard minunat.

Desigur că voi reveni cu poze după ce mai crește ca un Făt-Frumos. Eu am luat gardul viu de la www.gardviu.ro. Mi-a convenit că livrează prin curier iar plantele sunt pregătite de plantare. Un clip video despre cum sunt pregătite plantele de către furnizor puteți vedea mai jos. Deși e în maghiară, eu am cumpărat de la o firmă importatoare din Sfântu Gheorghe prin site-ul de mai sus. Îi recomand.