Categorie: #casabuhnici

#casabuhnici – Ep.2 – Scapă de datorii înainte să te apuci de casă

Bahia House in Salvador

Bahia House in Salvador

Acesta nu este un articol despre Prima Casă, care oricum nu mai are deja fonduri la data la care scriu acest articol, și nici despre darea în plată. E despre cum faci să nu depinzi de niciuna dintre ele. Poate nu este cea mai strălucită idee dar e planul meu de casă fără datorii. Să începem.

Oportunitatea creditului e singura variantă credibilă pentru un copil venit dintr-o familie modestă, dar este o soluție pe care aș lua-o în calcul doar la modul extrem de serios. Serios, aș cântări mult dacă vreau sau nu să mă priponesc cu un credit iar calculul ar fi pentru o casă gata făcută. Creditul de prima casă e întotdeauna o idee bună dar m-aș documenta mult și aș cere sfaturi mai ales de la cei care au făcut asta deja.

Există o comunitate mare pe forumul Softpedia spre exemplu pentru cei care își construiesc singuri o casă. Aș întreba mai puțin la prieteni și mai mult la necunoscuți care sunt dezinteresați. Apropiații nu îți vor spune gafele pe care le-au făcut, ci mai degrabă cât de grozavă e casa în care stau. Constructorii și inginerii cu care am discutat spun că majoritatea celor care își fac case în regie proprie, le construiesc prea mari. Mai mult de jumătate din aceștia ajung să le vândă mai departe din cauza asta ori din cauza unor greșeli mai mult sau mai puțin ascunse prin pereți, fundație, acoperiș. Părinții sunt cei mai sinceri dar nu le vei asculta sfatul decât după ce te-ai fript deja.

Mai departe. Dacă nu cumpăr o casă gata făcută, aș lua însă credit pentru a deschide șantier doar dacă am semnat un contract beton cu o firmă și am făcut estimări extrem de precise cu limite de depășire a bugetului. Din păcate, pentru mine și pentru toți cei care merg în regie proprie, nu suntem nici inginer constructori sau economiști așa că un astfel de plan nu e pentru mine. Știu doar că voi cheltui enorm mai ales la amenajare dar cea mai mare problemă este că nu știu dinainte cât. Ca să citez din spusele unui amic: “Cumpără de la început corpurile de iluminat pentru că nu vei mai avea bani de ele după ce termini casa peste 2-3 ani.” E un scenariu obscur (la propriu) dar îl pățesc majoritatea. Și nu mă refeream doar la lustre.

Eu visez că sunt un caz diferit. Am amânat mai mulți ani construcția casei pentru că soluția la care am apelat este să strâng banii în loc să îi iau prin credit. Nu știu dacă e cea mai bună idee. Sunt oameni care și-au construit case bune pe banii băncilor, înainte de 35 de ani ca mine și îi respect pentru asta. Sper doar că sunt fericiți cu ratele, casele și cu nevestele, împreună cu care au construit-o. Soluția mea a implicat multă răbdare, chibzuință soră cu zgârcenia și muncă pentru trei. Din nou, nu știu dacă e cea mai bună soluție dar e una prin care eu am controlul. Cum am ajuns aici?

Era ajunul Crăciunului din 2013 când am dus la bancă ultima rată a unui credit început cu 7 ani mai devreme. Am lăsat băncii aproape tot ce strânsesem în acel an. De fapt cam asta am făcut în fiecare an. De la câteva sute de lei până la mii de euro, totul s-a dus puțin câte puțin la bancă pentru a rambursa un credit masiv. Cumpărasem o mașină pe credit, apoi câteva terenuri pe la țară, dintre care unul total inutil care mă va bântui tot restul zilelor. Dar să revenim. Casiera mă știa deja bine. De câțiva ani aduceam bani în plus pe lângă rată să fac rambursări anticipate. Cum adică?

Strategia e simplă. M-am uitat la scadențar și am văzut cât de multă dobândă plăteam și cât de puțin principal. Adică dădeam câteva zeci de euro din datoria propriu-zisă și sute de euro dobândă în fiecare lună. În cazul meu, o enormitate de 800 euro care mă lăsa cu puțini bani pentru trai. Și atunci mi-am zis: Dacă tot trăiesc frugal, cum ar fi să achit 100 de euro în plus pe lună la rată în fiecare lună? Acesta a fost momentul cheie pentru că la rata mea era ca și cum aș fi plătit mai bine de două rate într-una.

Stai puțin, cum așa? Păi dobânda se calculează totdeauna la sold, adică la datoria totală rămasă și scade așadar, ușor în fiecare lună pe măsură ce plătești. Principalul, adică această datorie efectivă scade foarte încet dacă mergi pe scadențar. Desigur, eu am ales ca tot românul, ca rata să fie cât mai mică, deci perioada cât mai mare, că altfel nu îmi permiteam creditul. Dacă aș fi mers înainte tot așa, aș fi plătit și acum rate și nu aș fi terminat cu creditul decât prin 2032. Azi aș mai fi avut încă de plată două treimi din acel credit, credit pe care l-am achitat integral deja. Incredibil? Ca să continuăm pe logica de mai sus, poți să îți scurtezi masiv durata de plată și suma totală pe care o vei duce la bancă cu doar 25% în plus pe lună la fiecare plată. Vei economisi astfel zeci de mii de euro adică 10 ani de credit sau chiar mai mult.

Să recapitulăm. Dacă rata e de 400, dobânda e de vreo 300 cel puțin. Așadar, achiți din datorie doar 100 în fiecare lună. Dacă duci la bancă 500 în loc de cei 400 în aceeași lună, e ca și cum ai plătit două rate simultan. Dobânda nu se schimbă (îți spuneam că dobânda se plătește doar la datoria totală de la momentul plății) iar tu faci datoria efectivă mai mică, mai repede. Frumusețea este că și dobânda scade pentru luna viitoare de fiecare dată când achiți în avans iar tu vei putea plăti tot mai repede creditul. (Dacă suporți și mai multă teorie despre credite și plăți anticipate, poți citi aici un articol lung aici.) Și ar mai fi ceva. Acum e banal să faci rambursări anticipate fără comision. Când am început eu cu rambursările, comisionul era de 4%. Adică la 100 de euro, dădeam băncii 4 cât să mă descurajeze. Apoi a coborât la 1% vreo doi ani.

Eu am dus lucrurile și mai departe. Mi-am evaluat fiecare nevoie și plăcere. Am păstrat destul cât să nu mă simt frustrat dar am tăiat acolo unde simțeam că nu era cazul. Mașinile mele au fost mereu SH, stau într-o chirie decentă și mă îmbrac cu haine de calitate dar nu după ultima modă. Pentru asta am învățat drumul spre outlet o dată pe an, zborul cu avioane lowcost și cazare pe booking.com sau Airbnb sortată după raport preț-calitate. Știu, sunt ordine de mărime diferite față de mulți dintre români dar metoda se aplică oricui.

În plus, azi câștig mai bine decât media, pentru că muncesc 17 ore pe zi (da, știu că exagerez dar voi slăbi ritmul după ce termin casa). De aceea aș fi putut sta în chirie spre exemplu într-un apartament mai mare sau într-o casă gata mobilată, dar, pentru o chirie mai bună, am căutat săptămâni destule până am luat un apartament central cu 3 camere. Era mobilat doar parțial iar dormitorul l-am cumpărat de la IKEA sau din outletul Mobexpert. Fără lemn masiv sau piese pe comandă. Fără măsuțe și comode inutile. De când stau în centru nu am mai avut nevoie nici de mașină pentru navetă și am plătit o mică diferență în plus la chirie din economia la benzină. Plus că am câștigat timp. BMW-ul M5 pe care l-am condus până recent stă mai mult în parcare și îl voi vinde din același motiv. Nu face însă economie la cafea, înghețată bună, o ieșire în oraș oriunde vreau măcar o dată pe săptămână.

Mă ghidez după o singură teorie.

“Diferența dintre un om cu bani și unul care nu are destui, nu e cantitatea de bani ci de modul în care cheltuiesc.”

Parcă văd cum se umflă vena proletară, dar știu oameni care cresc copii din salarii adunate de 4.000 de lei într-o lună și știu că și tu îi cunoști. Dar există și oameni care aduc acasă doar 3.000 sau mai puțin pe lună și tot se gospodăresc cu decență. Cunosc însă și familii care aduceau împreună peste 5-6.000 de euro/lună iar la venirea crizei nu aveau nimic pus deoparte. Casa prea mare a plecat la bancă. La fel SUV-urile din fața casei mari.

Ne obișnuim foarte repede cu un trai mai bun când veniturile cresc acolo între 20 și 40 de ani și uităm să facem economie. E greu să știi ce înseamnă să îți ia banca mașina și casa dacă părinții tăi nu au astfel de povețe. Alte vremuri. Poate de aceea ne forțăm rapid limitele bugetului pentru un stil de viață mai bun. Mâncare mai bună, din oraș, haine mai scumpe și vacanțe la 4-5 stele pentru că, nu-i așa, le merităm. Sunt de acord că trebuie să mai și trăim dar ce propun eu nu este zgârcenie. Trebuie să înveți devreme chibzuința pentru că îți ești dator să poți trăi o viață mai bună și atunci când vremurile se schimbă și tu nu vei mai putea produce la fel de mult ca în floarea vârstei.

Urmărește serialul #casabuhnici pentru că în episodul viitor cum am ales zona unde voi construi și mai ales de ce.

PS: Insist că acest serial este despre ideile și visurile mele. Nu cred că am soluția ideală ci doar pe aceea care a funcționat pentru mine. Te încurajez să împărtășești la comentarii planul tău de ieșire din datorii. Suntem mulți care au nevoie de un sfat, o idee, încurajare.